Programul National de Protectia Mediului in Agricultura este singurul element obligatoriu al sistemului integrat al Uniunii Europene.

 

Protectia mediului in agricultura se concentreaza pe doua aspecte: protectia solului, rezervelor de apa terestre si subterane, resursele genetice, padurea si peisajul; asigurarea calitatii produselor care ajung la consum sau la procesare, eliminarea materialelor poluante, intarirea securitatii alimentare.

Programul se realizeaza prin: modalitati de productie agricola menajatoare a mediului; utilizarea durabila a suprafetelor agricole; cresterea productiei produselor vandabile cu calitati deosebite; aparitia posibilitatilor alternative de castig; dezvoltarea turismului ecologic si rural; masuri care vizeaza dezvoltarea regionala si schimbarea mentalitatilor. Modalitatile de productie menajatoare mediului sunt practici agricole “prietenoase” fata de mediul inconjurator care sunt adunate intr-un cod de bune practici agricole.

Principii si recomandari ale codului

CURTEA SI LIVADA

Se vor evita asfaltarea aleelor sau folosirea materialelor impermeabile. Se recomanda acoperirea cu pietris sau pietruirea aleelor si potecilor pentru a oferii un cadru ambietantal placut si in acelasi timp uscat si propice din punct de vedere ecologic.

Se recomanda acoperirea peretilor exteriori ale caselor si cladirilor auxiliare cu plante urcatoare si crearea gardurilor vii din specii locale adecvate.

Se vor amenaja adaposturi pentru pasarile salbatice si se vor proteja arborii batrani si scorburosi.

Se vor realiza platforme de compostare pentru rezidurile organice din gospodarie, compostul reprezentand un ingrasamant valoros si un excelent mediu de viata pentru o multime de animale mici si insectele folositoare.

Se vor cultiva pomi fructiferi, varietati de legume si plante decorative traditionale specifice zonei si se vor evita introducerea in cultura de specii straine, neavizate sau chiar interzise.

Se va mentine pe cat posibil flora spontana bogata in pajisti evitandu-se cosirea repetata.

CAMPURILE

Se vor evita pe cat posibil araturile timpurii (iarna-primavara) si araturile pe sol prea umed pentru a nu compacta solul si astfel afectand modul de viata a organismelor care traiesc in sol.

Se vor folosii cat mai putin agregate agresive pentru afanarea si maruntirea solului (freze, grape, cultivatoare), care pot afecta si distruge organismele din sol.

Se vor aproviziona solurile cu materiale organice, stimuland astfel activitatea benefica a ramelor.

Se vor efectua lucrarile solului cat mai devreme posibil pentru a permite animalelor salbatice sa revina in habitatul lor natural.

Se recomanda ca seceratul cerealelor paioase si cositul furajelor sa se efectueze  de la mijlocul campului spre margini pentru a evita uciderea puilor si animalelor tinere, si sa se doteze masinile de recoltat cu dispozitive de alarma pentru indepartarea animalelor.

Se recomanda pastrare de spatii necultivate (haturi), intre cele cultivate.

PAJISTI, FANETE SI PASUNI

Nu se vor efectua fertilizări si lucrari de intretinere in perioada infloririi.

Nu se vor executa lucrari in perioada cand solul este prea umed pentru a nu determina aparitia proceselor de degradare a solului prin compactare excesiva.

Se vor salva si proteja arborii mari solitari si arbustii existenti deoarece asigura hrana si adapost vietuitoarelor salbatice.

Se recomanda ca pasunile naturale degradate sa nu se are ci sa se suprainsamanteze cu semanatori dotate cu brazdari adecvate.

Sa recomanda cosirea doar manuala in luncile indundabile si pe terenurile cu o stare de umiditate ridicata.

Se va evitata pasunatul: pe pasunile imbatranite, degradate si pe cele insamantate in scopul regenerarii; in paduri; pe coastele dealurilor acoperite cu arbusti; in zonele protejate din jurul lacurilor si raurilor. Se va interzice pasunatul pe ploaie. Se va interzice de asemenea suprapasunatul deoarece in acest caz nu se asigura un raport optim intre numarul de animale, suprafata si calitatea pasunii.

Se recomanda ca la 3-4 zile locul de muls si de inoptare a animalelor sa fie schimbat pentru a  asigura o ingrasare uniforma a pasunii (tarlire).

Se recomanda ca balegarul bine putrezit sa fie imprastiat primavara, imediat dupa topirea zapezilor, in strat cat mai uniform, concomitent cu suprainsamantarea cu seminte de leguminoase si graminee valoroase. Se recomanda ca ingrasarea pasunilor si fanetelor sa se faca anual numai cu ingrasaminte naturale. Se va evita balegarul care contine rumegus (utilizat ca asternut) datorita aciditatii acestuia.

Se vor introduce in zonele de deal si campie arbori si arbusti forestieri pentru amenajarile silvopastorale, in scopul imbunatatirii conditiilor de mediu, de pasunat si de odihna a animalelor.

Se recomanda folosirea pajistilor alternativ respectiv 1-2 ani pasune si 1-2 ani faneata

Se recomanda crearea unor culturi silvice (frunzare) ca rezerva nutritiva pentru animale in situatii extreme (seceta prelungita).

PADURI

Se vor limita promovarea unor specii de plopi negri hibrizi In zonele inundabile si luncile raurilor. Se vor extinde speciile de plopi si salcii autohtone, care nu necesita fertilizari si irigari.

Se vor stabili masuri pentru stoparea fenomenului de uscare a padurilor.

Se vor extinde ariile forestiere protejate.

Se va controla, de catre organismele de specialitate ale statului, folosirea produselor chimice de sinteza in combaterea daunatorilor.

Se vor crea de primarii sau de asociatiile proprietarilor de paduri, pepiniere comunale proprii, gospodarite cu ajutorul populatiei rurale, beneficiarul materialului vegetal lemnos.

Se va cunoaste Codul Silvic de catre toti proprietarii de paduri.

ZONE RUTIERE, SANTURI SI CANALE

Se recomanda existenta (de-a lungul cailor rutiere) a gardurilor vii, copaci, arbusti, alei care sa asigure habitat si hrana pentru fauna salbatica.

Se recomanda existenta (de-a lungul cailor rutiere) macar a unui sir de arbori naturali, arbusti sau vegetatie inalta suculenta.

Se va evita cosirea inainte de luna iulie a santurilor si canalelor din zonele rutiere.

Se va interzice primavara sa se arda ierburile uscate de-a lungul arterelor, santurilor si canalelor.

ECOSISTEME ACVATICE

Se recomanda crearea de mici lacuri artificiale pe malurile carora sa se planteze arbori, arbusti si iarba.

Se recomanda salvarea, ocrotirea si imbunatatirea vegetatie naturale de pe malurile raurilor.

Se recomanda ca regularizarea albiilor raurilor sau a altor ape curgatoare sa se efectueze doar in regim autorizat.

Se recomanda sa se pastreze pe cat posibil cursul natural al raurilor si apelor curgatoare, asa cum a evoluat de-a lungul timpului, intr-un echilibru perfect cu mediu. Este necesar sa se refaca canalele naturale distruse si sa se refaca biodiversitatea acestor ecosisteme.

PROTEJAREA SI AMELIORAREA PEISAJULUI

IN ZONA MONTANA

Se recomanda instalarea vegetatiei forestiere in microzone cu potential ridicat la eroziune (paraie, versanti cu panta mare, soluri superficiale, scheletice) si pe reteaua cadastrala.

Vegetatia lemnoasă va fi instalată sub forma cordoanelor de arbuşti sau arbori, cordoane complexe de arbori si arbusti, perdele forestiere, siruri de arbori.

IN ZONA DE DEAL

Se recomanda in primul rand evitarea procesului de degradare a vegetatiei forestiere.

Se recomanda ca reteaua cadastrala sa ramana osatura de baza pe care se va dezvolta formatiunile lemnoase sub forma de cordoane de arbusti, siruri de arbori, perdele forestiere.

Se recomanda ca microrelieful format de portiuni de pante foarte mari, sanţuri si ogase sa fie utilizata la fel ca si reteaua cadastrala.

IN ZONA DE CAMPIE

Se recomanda sa se dea intaitate tipului de peisaj bocage (hai), frecvent intalnit in tarile din vest sub forme de cordoane de arburi si arbusti.

Se recomanda ca acolo unde este posibil, sa se instaleze perdele forestiere.

Se va urmarii evolutia starii lemnoase de vegetatie la 2-3 ani cu ajutorul imaginiilor aeriene.

Se recomanda ca fiecare linie cadastrala sa  cuprinda vegetatie lemnoasa.

Se recomanda sa se acorde arbustilor o atentie la fel de mare ca arborilor.