Franta este recunoscuta pe plan international ca bucatarie de exceptie, iar baza acestei arte au pus-o romanii atunci cand au cucerit Galia. Bucatele francezilor erau inainte de perioada Renasterii, grele si exagerat de codimentate, dar regina de origine italiana Caterina de Medici, sosita in Franta in 1533, a revolutionat gastronomia locala, introducand si eticheta la masa.
In secolul XVII, Francois de la Verenne a creat sofisticatele sosuri frantuzesti, reunite in 5 volume, iar Georges Augustier Escoffier a modernizat si perfectionat retetele predecesorului sau, punand bazele principalei scoli gastronomice moderne franceze.
Localnicii francezi sunt extrem de rafinati, bucurandu-se practic de toate ingredientele oferite de natura. Ei sunt inebuniti dupa condimente pe care le folosesc in numeroase combinatii, comercializate in magazinele numite epiceries. In salatele si tocanele frantuzesti se regasesc in diverse proportii frunzele de dafin, lavanda, busuioc, tarhon, rozmarin, seminte de fenicul, arpagicul, cimbrul, oregano, salvia, patrunjelul si multe altele. Francezii sunt specialisti in gatirea organelor, precum celebrul pate de foie gras (pateul din ficat de gasca indopata). Tot ei au descoperit si savoarea trufelor si a carnii de mistret. Pe langa clasicele preparate de peste, moluste, anghila si crustacee, restaurntele locale au in meniu melcii comestibili (escargots) si picioare de broasca.
Cateva tipare se disting in principalele regiuni alte Frantei. Astfel, in Alsacia se mananca varza tocata si murata in suc propriu cu sare servita cu carne de porc; in Burgundia, ceapa si sunca fac casa buna cu vinul rosu; Normandia s-a specializat in sosuri bine legate de fructe de mare; iar pe coasta sudica sunt de baza uleiul de masline, legumele si usturoiul.
Bucataria romaneasca este cunoscuta pe plan international ca o bucatarie traditionala care in timp sintetizeaza gusturile si obiceiurile gastronomice specifice poporului roman. Ea cuprinde obiceiuri culinare si mancaruri specifice, impreuna cu obiceiuri si traditii ale altor popoare, cu care poporul roman a intrat in contact de-a lungul istoriei. Astfel, cultura gastronomica a poporului roman a mostenit numeroase obiceiuri culinare: de la romani vine placinta; de la turci vine ciorba de perisoare, de la grecii vine musacaua, de la bulgari zacusca; iar de la austrieci vine snitelul.
Poporul roman fiind crestin inca de la inceputurile formarii sale, bucataria romaneasca cuprinde numeroase bucate de praznic randuite in functie de anotimp si sarbatoare, respectiv: carnatii, caltabosii, piftia, cozonacul si sarmalele. Un loc aparte in Bucataria romaneasca il au dulciurile, placintele si dulceturile. Unul dintre feluri de mancare tipic romanesti este mamaliga.
Romania este al noualea mare producator mondial de vinuri, avand o gama larga de soiuri locale (Feteasca, Grasa, Tamaioasa) si universale (Riesling, Merlot, Sauvignon blanc, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Muscat Ottonel) si este al doilea producator de prune si tuica (rachiu de prune, palinca, etc., obtinute prin distilare).
