Trecerea la îngrășăminte cu emisii reduse și ce înseamnă aceasta pentru ferma ta
Un subiect pe care mulți îl evită, dar care îți afectează deja factura
- Din 1 ianuarie 2026, taxa CBAM se aplică integral îngrășămintelor importate în UE din țări cu emisii ridicate
- Taxa suplimentară poate ajunge la 80 euro/tona pentru uree și 30-50 euro/tona pentru azotat de amoniu
- Îngrășămintele reprezintă între 15% și 30% din costurile totale de producție ale fermierilor europeni
- Prețul ureei pe piața europeană a atins 760-790 euro/tona în aprilie 2026, cu până la 40% mai mult față de un an în urmă
- Îngrășămintele produse în Europa au amprenta de 3,42 kg CO2e/kg azot, față de 7,23 kg pentru Rusia și 10,45 kg pentru China
- Amoniacul albastru, scutit de CBAM, este estimat să devină competitiv ca preț până în 2030
- Fermierii care folosesc îngrășăminte certificate low-carbon ar putea obține credite de carbon vandabile – propunere aflată în dezbatere la nivel european
Ce este CBAM și de ce îl simți în buzunar chiar acum
CBAM este taxa pe care importatorii o plătesc pentru produsele aduse în UE din țări unde normele de emisii sunt mai relaxate. În cazul îngrășămintelor, problema este că UE depinde masiv de importuri. Cei cinci furnizori principali – Rusia, Egipt, Maroc, Algeria și Trinidad-Tobago – acoperă aproape 70% din necesarul european de îngrășăminte azotoase, toți cu amprente de carbon ridicate, toți loviți de CBAM. Rezultatul: fermierii români au plătit pentru uree în jur de 760-790 euro/tona în aprilie 2026, cu până la 40% mai mult față de un an în urmă.
Ce înseamnă concret un îngrășământ cu emisii reduse
Datele disponibile arată că îngrășămintele produse în Europa au o amprentă de 3,42 kg CO2e per kilogram de azot, față de 7,23/kg pentru Rusia și 10,45/kg pentru China. În practică există trei categorii: produse fabricate în UE cu tehnologii moderne, scutite deja parțial de CBAM; amoniacul albastru, produs cu captare de carbon, estimat competitiv ca preț până în 2030 și scutit de taxă; și amoniacul verde din energie regenerabilă, care nu va fi competitiv economic până prin 2034.
Credite de carbon pentru fermieri și soluția românească Azomureș
Farm Europe propune un mecanism prin care fermierii care folosesc îngrășăminte certificate low-carbon să obțină credite de carbon vandabile către companiile industriale din ETS. Costul suplimentar al îngrășământului verde ar fi acoperit din încasările de pe piața carbonului. Nu este încă o măsură adoptată, dar discuția este activă la Bruxelles.
Pe plan intern, preluarea Azomureș de către Romgaz, anunțată pe 6 mai 2026, ar putea reduce importurile de îngrășăminte chimice cu aproximativ un miliard de euro anual, conform ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Un îngrășământ produs din gaz românesc, în România, nu este expus taxei CBAM. Repornirea producției este însă estimată la 3-4 luni după finalizarea tranzacției.
Concluzie practică
Dacă iei decizii de achiziție exclusiv după prețul de pe factură, merită să te uiți și la țara de origine a îngrășământului. CBAM este deja în vigoare și prețul produselor cu emisii ridicate va continua să crească. Pe termen mediu, dacă mecanismul creditelor de carbon prinde formă legislativă, fermierii care au făcut deja tranziția vor fi primii avantajați. Documentează-ți achizițiile de îngrășăminte cu certificate de origine și amprentă de carbon – nu pentru că ți se cere azi, ci pentru că este posibil să ți se ceară mâine, în condiții avantajoase.
Citește și:
CBAM – Ce ar putea însemna pentru piața îngrășămintelor din România?
