Conform unei ample analize efectuate de EUMOFA, Observatorul Pietei Uniunii Europene pentru produse provenite din pescuit si din acvacultura, piata UE pentru crapul comun (pescuit + piscicultura) este estimata la 76.000 de tone. Republica Ceha este cel mai mare producator si Polonia cel mai mare consumator, in timp ce Ungaria are cel mai mare consum de crap pe cap de locuitor, crapul fiind si cea mai consumata specie de pesti din Ungaria.
Trendul productiei in unele tari din Europa Centrala si de Est este in crestere (Polonia, Lituania, Bulgaria si Austria). In contrast, unele tari majore, cum ar fi Republica Ceha, Germania si Franta au aratat o tendinta clara de scadere. Ungaria este intr-o pozitie intermediara, mentinand o productie relativ stabila in perioada 2006-2013.
Desi Republica Ceha este cel mai mare producator, Polonia are cea mai mare deschidere de piata, deoarece Republica Ceha exporta aproape 40% din productia sa. Aceste doua piete principale sunt urmate de Ungaria, care este cel de-al doilea exportator de crap viu dupa Republica Ceha. Germania este al doilea mare importator dupa Polonia. Aceste patru state membre reprezinta 71% din volumul pe piata mondiala a UE pentru crap proaspat.
Cele mai multe piete europene de crap se bazeaza pe productia interna, nu pe importuri, cu exceptia Germaniei, care importa 30% din consumul sau si a inregistrat recent o scadere brusca a productiei.
Romania a produs in anul 2013, conform datelor FAO, peste 3500 de tone de crap. Totusi Romania nu a realizat nici un export de crap in aceasta perioada, intreaga productie fiind folosita pentru consumul intern.
Comertul cu crap este limitat doar la piata intra-UE. Principalii importatori europeni de crap viu sunt Polonia, Germania si Romania, care importa 69% din importurile europene. Republica Ceha este cel mai mare furnizor de crap viu pe piata europeana (67% din exporturile europene). Ungaria este al doilea ca marime, exportand 12% din productia sa.
Studiu de caz: Cresterea si valorificarea crapului in Ungaria
In 2013, Ungaria a produs 13.000 de tone de crap comun, dintre care 74% au fost furnizate de acvacultura si 26% de pescuit.
Cota de crap a Ungariei din totalul productiei nationale de peste de apa dulce este de 67%, fiind intrecuta doar de cea din Republica Ceha. Pescuitul crapului are loc in apele naturale, care sunt in general dedicate simultan pescuitului comercial si de agrement.
Crapul este cumparat in mod traditional, viu si preparat la domiciliu. Piata pentru produsele congelate si prelucrate este aproape inexistenta. Acest lucru reduce lantul de aprovizionare la doar trei etape: producatorul, Comert cu ridicata (angrosisti), si retailer. Atunci cand crapul este vandut la nivel local, producatorul de multe ori vinde direct la supermarket sau consumator.
In 2013, piata din Ungaria pentru crap comun a ajuns la 11.900 de tone. Crapul cu o greutate cuprinsa intre 1,5 si 2,0 kg (greutate in viu) este, in general, vandut pentru consumul intern. Crapii mai mici sau mai mari se pastreaza pentru pescuitul sportiv de agrement in iazuri.
Pe langa crap, a doua specie de peste exploatata si consumata intensiv in Ungaria este somnul african. Productia sa a ajunge in jurul valorii de 2.000 de tone anual. Preturile la crap si somn african sunt aproximativ egale.
Costurile de productie la crap sunt estimate intre 840 EUR/ha si 1,300 EUR/ha. Costurile includ furajele cerealiere folosite ca hrana pentru pesti (300-350 EUR/ha), gunoiul de grajd si pesti mici pentru a mentine un bun echilibru al biodiversitatii acvatice, intretinerea si tratarea iazului, pompe si combustibil. Randamentul mediu este estimat intre 0,7 tone/ha si 1,5 tone/ha.
Pretul la poarta fermei a ramas stabil in perioada 2012-2015, la aproximativ 1,95-1,97 EUR/kg (cu exceptia varfurilor de Craciun). Totusi pretul a crescut la 701 HUF/kg (2,25 EUR/kg), in iunie 2015.
Acest studiu de caz rezuma o ampla analiza realizata de catre EUMOFA asupra preturilor la crap in Ungaria. Studiul integral este disponibil pe site-ul EUMOFA in limba engleza si va fi disponibil in curand in franceza, spaniola si maghiara.
EUMOFA contribuie la angajamentele Comisiei Europene in ceea ce priveste piata produselor pescaresti si de acvacultura in noua organizare comuna a pietelor, asa cum sunt definite la art. 42 din Regulamentul UE nr 1379/2013. Mai multe informatii pe http://www.eumofa.eu/
