Proiectul filatelic “Romania in Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO” reuneste pe timbre semnificatii populare si ilustreaza valorile perene ale traditiei romanesti, patrimoniu reprezentativ pentru poporul roman si o adevarata imagine a identitatii neamului nostru.
Prin proiectele filatelice pe care le abordeaza, Romfilatelia contribuie la dezvoltarea si promovarea patrimoniului cultural si istoric national, marca postala fiind un veritabil sustinator al valorilor romanesti transmise de tara noastra comunitatii internationale.
Patrimoniul Cultural Imaterial romanesc insumeaza traditii si expresii orale, ritualuri si evenimente festive, dar si cunostinte si practici referitoare la natura, la univers si la tehnici legate de mestesuguri traditionale.
Patru dintre aceste obiceiuri si manifestari, inscrise in lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, sunt promovate cu mandrie prin prezenta emisiune de marci postale: ritualul Calusului, nominalizat si acceptat in noiembrie 2005, care este reprodus pe marca postala cu valoarea nominala de 6 lei, Doina inclusa in octombrie 2009 si transpusa pe timbrul cu valoarea nominala de 3,10 lei, ceramica traditionala de Horezu inclusa in decembrie 2012 si reprodusa pe marca postala a colitei dantelate, avand valoarea nominala de 9,10 lei. Colindatul in ceata barbateasca este cel mai recent obicei al traditiei romanesti, inclus pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO in decembrie 2013 si ilustrat pe marca postala cu valoarea nominala de 9,10 lei.
Dansul Calusului, prezent in timpurile vechi atat in Moldova cat si in Transilvania, astazi se practica in Muntenia, Oltenia si Ardeal (zona Orastiei). Acest dans specific romanesc, in mod traditional se executa in saptamana dinaintea Rusaliilor si are scop tamaduitor, insa exista documente istorice care atesta practicarea dansului si cu alte ocazii, de exemplu, dansul executat de soldatii lui Mihai Viteazul, „caluserii”, ce se aflau sub conducerea capitanului Baba Novac, in cadrul sarbatorii date de Sigismund Bathory in 1599, la Piatra Caprei langa Alba Iulia.
Calusul tine de cultul unui stravechi zeu cabalin numit de traditia populara a dacilor Calus, Calut sau Calucean. Elementele din costumul calusarilor poarta si ele denumiri care amintesc de numele zeului, miscarile dansului simbolizand tropaiturile si comportamentul cabalin.
Poporul roman a creat un adevarat tezaur artistic prin opere literare in care si-a exprimat nazuintele, a cantat vitejia stramoseasca si a dat glas sentimentelor si gandurilor sale.
Doina este una dintre creatiile literare reprezentative, specific romaneasca, care imbogateste folclorul alaturi de basme, balade etc. Ca specie literara, doina este o opera lirica in versuri in care se exprima o gama larga de sentimente (de dor, de jale, de dragoste) caracterizate printr-o deosebita profunzime si care se interpreteaza pe o melodie.
Realizarea ceramicii de Horezu este un mestesug traditional unic, practicat atat de barbatii cat si de femeile din partea de nord a judetului Valcea, procesul de fabricatie fiind divizat. Barbatii sunt cei care se ocupa cu extragerea lutului, care este, ulterior, curatat, portionat si udat, framantat, tescuit si amestecat, devenind astfel materia prima cleioasa din care sunt confectionate celebrele vase rosiatice de Horezu. Femeile sunt cele care decoreaza obiectele folosind tehnici si instrumente specifice, cu care deseneaza modele traditionale. Indemanarea si talentul de a combina formele si culorile definesc personalitatea si unicitatea acestui tip de ceramica. Culorile sunt vii si variaza de la maro inchis, rosu, verde si albastru pana la celebrul ivoriu de Horezu, iar simbolurile reprezentate sunt pestele, sarpele, cocosul, pomul vietii, frunza de stejar.
Decizia de a introduce tehnica ceramicii traditionale de Horezu pe Lista reprezentativa UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial este o recunoastere a sutelor de ani de traditie nealterata.
Obiceiul colindatului de ceata barbateasca intalnit, in preajma sarbatorilor de iarna in Romania si Republica Moldova, a fost inscris in lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO la cea de-a opta sesiune a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, care s-a desfasurat la Baku, Azerbaidjan, in martie 2013.
Colindatul in ceata barbateasca este un obicei vechi in cultura romaneasca. Originea lui latina a fost dezbatuta repetat si este general acceptata. Timp de secole a insotit poporul roman, indrumandu-i viata dupa normele inalte ale eticii si esteticii populare. El concentreaza valori de prima importanta ale folclorului muzical, literar, coregrafic, perpetuate prin traditia oralitatii. In timpul practicarii colindatului sunt luati in considerare toti membrii comunitatii, fiecare avand rolul sau ca parte a intregului colectiv. Obiceiul a educat in spiritul acestei traditii sute de generatii de copii si de tineri, facandu-i creatori si purtatori ai patrimoniului cultural imaterial.
Cele 4 valori sunt completate de plicul prima zi, emisiunea fiind machetata in coala de 20 de timbre + 1 vinieta, minicoala de 6 timbre si colita dantelata.
Incepand cu ziua de joi, 7 august a.c., emisiunea de marci postale Romania in Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO va putea fi achizitionata de la toate magazinele Romfilatelia din Bucuresti si din tara.
Romfilatelia aduce multumiri Comisiei Nationale a Romaniei pentru UNESCO si Muzeului Judetean Valcea pentru sprijinul documentar oferit la realizarea acestei emisiuni de marci postale.
Romfilatelia
www.romfilatelia.ro
