Resursele umane din agricultură cuprind atât forţa de muncă necesară efectuării lucrărilor agricole, cât şi ceea care asigură îndrumarea tehnică, organizarea şi gestionarea resurselor agricole.

.

 

 Pentru stabilizarea forţei de muncă în mediul rural şi îmbunătăţirea structurii sale calitative sunt neceasare soluţii şi programe prioritare:

·         pentru stimularea domeniului ocupaţional al populaţiei rurale, şi asigurarea stabilizării tineretului;

·         pentru stimularea sistemului de pregătire profesională şi de reciclarea agricultorilor;

·         pentru stimularea creşterii producţiei prin sisteme moderne de finanţare;

·         pentru stabilirea unui sistem coerent de norme juridice privind statutul producătorului agricol.

 Productivitatea muncii

In viata fiecarui fermier exista o investitie de nepretuit – timpul. Pentru a face munca cit mai productiva, fermierul trebuie sa vada in primul rand cum munceste el si nu cum muncesc altii.

Cele doua componente in studiul muncii de agricultor sunt studiul metodei si studiul timpului. In studiul metodei se urmareste gasirea celui mai bun mod de a face o activitate agricole. Se urmareste eficacitatea respectiv maximizarea profitului sau a productiei. In studiul timpului se  urmareste efectuarea lucrarii in timpul cel mai scurt, respectiv incadrarea lucrarilor agricole in epoca optima.

Managementul resurselor umane din agricultura urmareste cresterea rapida a veniturilor fata de costurile de intretinere a  familiei fermierului si cresterea rapida a productivitatii in raport cu cheltuielile medii a familiei fermierului. Cele doua corelati sub forma de raport se calculeaza lunar, anual si trebuie sa fie mai mare decit 1.

 

Din  estimarile existente se apreciaza ca intr-o ferma ceraliera care a achizitionat un inventar agricol de 300 000 USD si are o suprafata de de 200 ha, poate sa lucreze o singura persoana 200 ha si sa obtina un venit net de 60 000USD. In tarile dezvoltate se apreciaza că o ferma este viabila daca obtine un venit net de 15 000USD/an.

 

Productivitatea maxima a unui om ce lucreaza in agricultura (echivalent cereale/an) este:

• 1 000kg in care munca este manuala;
• 5 000kg in care munca este de tractiune animala;
• 10 000kg in care se combina tractiunea animala cu mecanizare;
• 30 000kg in care se foloseste mecanizarea completa;
• 500 000kg in sistemul cel mai modern.

 

Pentru calculul complet al productivitatii munci in ferme trebuie avut in vedere: 

·         stabilirea unui calendar corect al lucrarilor agricole; 

·         cuantificarea consumului de munca pe fiecare hectar;

·         calculul productiei fizice si valorice pe hectar.

 

In tarile dezvoltate productivitatea agricola este aproapiata de cea din sectorul industrial si sectorul serviciilor. In Romania productivitatea din agricultura a scazut de la 2 400 USD/persoana ocupata in agricultura in anul 1986 la 1 800USD/persoana in anul 1996. In Danemarca productivitatea din agricultura a crescut de la 43 000 USD/persoanana ocupata in agricultura in anul 1986 la 60 000 USD/persoana in anul 1996. Decalajul de productivitate agricola intre Romania si Danemarca era in anul 1996 de 1:30. Daca luam in calcul numarul de persoane hranite,  rezulta pe baza unor calcule date de FAO in 1997, ca un agricultor american producea in anul 1996 hrana pentru 74 persoane, iar un agricultor roman produce mincare pentru 6 persoane.

 

O solutie pentru cele 3 900 000 de mici exploatatii agricole ar fi (pe linga concentrarea productiei in ferme industriale si exploatatii de 50-110 ha viabile) tendinta care exista in Occident de inmultire a exploatatiilor mici cu timp partial. Aceasta este urmare că tot mai multi pensionari, oraseni dispun de loturi mici de teren, in jurul caselor, in vecinatatea oraselor, in zonele de munte si litoral, in jurul lacurilor, al zonelor de agrement, turistice. Aceste miniexploatatii (“hobby-ferme”) indeplinesc o functie economica practicind o agricultura biologica cu investitii mici si folosind timpul de munca fragmentar, si o functie sociala ca sursa suplimentara de venit, refugiu pentru agrement, folosirea muncii reconfortante, utilizarea ca loc de odihna, ca resedinta secundara, cea ce contribuie la descurajarea exodului spontan si la asigurarea unui minim de securitate alimentara a populatiei

 

Pentru desfăşurarea unor activităţi cu caracter sezonier se va incheia în scris contractul individual de muncă pe durată determinată. El nu poate fi incheiat pe o perioadă mai mare de 18 luni. Angajatul care lucrează mai puţin de 3 luni va putea fi supus unei probe de muncă de 5 zile lucrătoare.

Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul minim brut orar pe ţară. La stabilirea salariilor este interzisă orce discriminare pe diferite criteri . Salariul este confidenţial. Salariile se stabilesc prin negocieri individuale între angajator şi salariat. Salarile se plătesc înainte orcăror alte obligaţii băneşti ale angajatorilor, direct titularului sau persoanei imputernicite de acesta.

Angajatorul are obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor. Munca suplimentară nu poate poate fi efectuată fără acordul salariatului şi va fi recompensată cu ore libere plătite în următoarele 30 de zile. Munca efectuată intre orele 22.00-6.00 este considerată muncă de noapte şi nu poate depăşii 8 ore.

Norma de muncă cuprinde timpul productiv, timpul pentru întrerupere impuse de desfăşurarea procesului tehnolog şi timpul pentru pauze legale. Normele care nu corespund vor fi rexaminate. Cei care lucrează mai mult de 6 ore vor fi avea o pază de masă de cel puţin jumate de oră. În zilele de sărbătoare, în cazul unor lucrări urgente, salariaţii au dreptul la dublul compensaţiilor cuvenite.