- Broccoli
- Ceapa de tuns
- Varza chinezeasca
Broccoli
Din categoria legumelor mai putin cunoscute face parte si Broccoli. Stiintific poarta denumirea de Brassica oleracea L. Face parte din Fam. Cruciferae, var. cymosa Lam. Broccoli se cultiva pentru prepararea unor mancaruri ca si conopida, sau sparanghelul.Se aseamana la aspect cu conopida. Deosebirea esentiala consta in faptul ca pendicelele florale sunt mai putin adunate, luind forma unor ciorchine. Inflorescenta este de culoare verde, alba, galbuie, violeta, foarte frageda. Este putin rezistenta la transport, si pastrare.Tehnologia de cultura este asemanataore cu ceea a verzei sau conopidei, dar putin mai mai speciala.Este mai pretentioasa fata de ingrasamintele chimice. Fertilizarea faziala se face de 4 ori, de-a lungul vegetatiei. Se administreaza: 200 kg azot/ha; 100 kg fosfor/ha si 150 kg potasiu/ha.Soiurile timpurii se cultiva prin rasad, in luna martie, iar la varsta de 40 de zile, rasadul se planteaza pe straturi inaltate. Distanta de plantare este de 60-70 cm, intre randuri. Ingrijirea in timpul vegetatiei se face la fel ca la conopida. Se obtin in medie productii de 25 To / Ha.Producerea semintelor este asemanatoare cu producerea de samanta la conopida.
Ceapa de tuns
Ceapa de tuns (Allium fistuliosum) face parte din Familia Liliaceae. O mai intalnim si cu denumirea de ceapa cioreasca, cepsoara. Originara este din China si Rusia. Se cunoaste din cele mai vechi timpuri. In starea salbatica se gaseste in jurul lacului Baical. In tara noastra nu se intilneste in cultura mare, este cultivat pe balcoane in ghiveciuri. In Europa se cultiva pe suprafete mari in Franta, Germania. Frunzele sale sunt subtiri, si lungi de 20-30 cm, culoarea verde inchisa. Frunzele apar primavara foarte timpuriu.Este folosit la prepararea sosurilor reci si mancarurilor. Se consuma proaspata sub forma de salate si ca ornament pe senviciuri. Gustul este identic cu ceapa obisnuita. Se cultiva si ca planta ornamentala. Ceapa de tuns este o legume perena de dimensiuni mici iar bulbul este o prelungire a tulpinei false, care poate sa ajunga la inaltimea de 20-30 cm. Bulbii sunt formati din frunze foarte subtiri, necarnoase, de dimensiuni reduse. Gustul este nesemnificativ si prin urmare nu prezinta interes pentru consum. Tulpinele florale, au inaltimea de 40-70 cm, asemanator cu ceapa obisnuita. Numarul floriilor este de 350-500 si de culoarea violacee. Semintele sunt lungi de 2-3 mm, late de 1-2 mm si cu grosime de 1 mm. Semintele se pot pastra 3-4 ani. Plantele rasar in timp de 2 saptamani. Planta se poate trata si ca planta anuala sau bienala. Este rezistent la frig, ierneaza fara probleme si porneste in crestere dupa topirea zapezii. Dupa semanare rezista in cultura 5-6 ani. Semanatul se poate face in perioada martie-mai, sau in septembrie. Productia de frunze este de 2500 – 3000 kg/Ha. Se comercializeaza la legatura.
VARZA CHINEZEASCA
Varza chinezeasca, denumita stiintific Brassica pekinensis, face parte din Fam. Cruciferae. Radacina este mai putin dezvoltata iar tulpina groasa si scurta. Frunzele sunt scurt petiolate, cu nervure principala bine dezvoltata, de culoare albicioasa si crocanta. Forma frunzei este alungita inalta de 25-45 cm. Planta este bienala iar de origine din rasaritul Asiei, Japonia si China. Foarte rar se gaseste pe pietele noastre Se consuma de la varza chinezeasca, capatina sau rozeta de frunze. Are un gust placut si picant . Din varza chinezeasca se prepare mancaruri si salate. Contine vitamine si saruri minerale.Perioada de vegetatie scurta, Suporta temperature joase de 6-8 grade Celsius. Varza chinezeasca se cultiva direct in camp. Se seamana direct, la o adancime de 3 cm. In perioada de 1-30 iunie. Distanta intre randuri 0,7 m, distanta intre plante pe rand 40 cm. Aceasta distanta se realizeaza dupa rarit. Cantitatea de samanta necesara la hectar este de foloseste 2 kg. Cultura se uda intens. Se recolteaza in lunile octombrie-noiembrie. Producerea seminteIlor este ca la varza obisnuita, recoltarea semintelor in luna august 20 To/Ha.
