Fermierii se află între ciocan și nicovală: costurile cu fertilizanții cresc accelerat, dar prețul cerealelor nu ține pasul. Mulți aleg să taie din azot. Specialiștii spun că e o capcană.
Pe scurt:
- Prețul ureei importate în România a depășit 730 de dolari pe tonă în primăvara lui 2026, față de circa 510 dolari pe tonă în noiembrie 2025
- În UE, îngrășămintele azotoase costau în februarie 2026 cu 29% mai mult față de media anului 2024
- Conflictul din Iran a perturbat rutele de transport prin Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece 40% din transferul global de uree și circa 25% din azotatul de amoniu
- Yara International: reducerea cu 20% a dozei de azot la grâu duce la scăderea producției cu 470 kg/ha și a proteinei cu circa 0,5%
- A treia fertilizare cu azot este cea mai vizată pentru eliminare, dar tocmai ea influențează calitatea boabelor
- Reuters avertizează că reducerile de azot din Europa pot afecta recoltele din 2026 și 2027
- Alternativa nu este renunțarea, ci optimizarea: testul de sol și fertilizarea foliară pot reduce consumul fără a sacrifica producția
De unde vine presiunea
Prețurile gazelor naturale au rămas volatile, iar conflictul din Iran a lovit direct aprovizionarea globală. Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece cca. 40% din transferul global de uree și cca. 25% din azotatul de amoniu, a fost perturbată. Ureea importată în România a trecut de 730 de dolari pe tonă în primăvara lui 2026, față de circa 510 dolari pe tonă în noiembrie 2025. La nivel european, îngrășămintele azotoase costau în februarie 2026 cu 29% mai mult față de media anului 2024.
Pe partea cealaltă, prețurile cerealelor nu au urmat același ritm. Grâul, porumbul și floarea-soarelui s-au tranzacționat în prima parte a anului la cotații care nu acoperă confortabil costurile crescute. Fermierii se află cu cheltuielile în sus și veniturile stagnante.
De ce azotul pare prima victimă
A treia fertilizare cu azot, aplicată în faza de înspicat sau înainte de apariția frunzei stindard, este cea mai frecvent vizată. Mulți fermieri o consideră opțională. Specialiștii nu sunt de acord. Ea influențează direct umplerea boabelor și acumularea proteinei, tocmai indicatorul care separă grâul panificabil de cel furajer la poarta morii.
Ce spun cifrele
Yara International a analizat 118 teste de câmp la grâu de toamnă în Europa, între 2010 și 2019. Fermierii au aplicat în medie 177 kg azot/ha. Când doza a fost redusă cu 20%, producția a scăzut în medie cu 470 kg/ha, iar conținutul de proteină a coborât cu circa 0,5%.
Cele 470 de kilograme în minus înseamnă, la un preț de 185-200 euro pe tonă, o pierdere de 87-94 euro pe hectar. Economia din reducerea dozei nu compensează această pierdere. Dacă adaugi penalizarea pentru proteină scăzută la livrare, calculul devine și mai clar în defavoarea economiei. Un grâu cu proteină sub 11,5% poate fi acceptat doar la prețul grâului furajer, cu 15-25 euro pe tonă mai puțin față de cel panificabil.
Contextul european
Reuters a semnalat că reducerile de azot devenite practică tot mai răspândită pot afecta recoltele de grâu din 2026 și 2027. Franța a raportat deja suprafețe mai mici cu porumb din același motiv. Dacă efectul devine cumulativ la nivel continental, producțiile agregate scad tocmai când cotațiile internaționale ar putea urca pe fondul deficitului global. România, ca exportator din bazinul Mării Negre, ar pierde din capacitatea de negociere exact când piața ar putea fi favorabilă.
Concluzie practică – Calculează mai întâi pierderea, apoi decizia
Înainte de a elimina a treia fertilizare, fă calculul: 470 kg înmulțit cu prețul tonei la care livrezi, plus eventuala penalizare pentru proteină. De cele mai multe ori, economia nu iese. Dacă bugetul este strâns, optimizează doza pe baza unui test de sol sau a unei analize foliare în loc să tai uniform. Fertilizarea foliară cu azot lichid în faza de umplere a boabelor poate suplimenta eficient proteina la un cost mai mic față de o aplicare clasică la sol. Grâul nu uită ce a primit în faza de înspicat.
