In cadrul unei conferinte ce a avut loc in data de 2 iulie ac cu ocazia inchiderii Programului de Cooperare Elvetiano-Roman, Servicii integrate de export pentru IMM-urile din Romania, un proiect de succes care a introdus in Romania cultura pregatirii minutioase pentru a face export (sistem Passport to export), putem afirma ca nu exista in prezent o abordare coerenta a continuarii lui. Desi a coincis cu Zilele Diplomatiei Comerciale, evenimentul nu a fost marcat de prezenta reprezentantilor comerciali ai Romaniei in exterior, cu exceptia reprezentantului BPCE Berna.
Proiectul a dezvoltat module de training pentru elaborarea de strategii de export pentru 80 de exportatori, pentru a-i pregati sa mearga pe piete externe, formandu-se pentru aceasta centre regionale la Ploiesti si Bacau pentru agricultura ecologica si mobila.
Din pacate, acest mod de interventie la nivelul exportatorilor cu potential, dar care nu stiu sa abordeze pietele externe, nu poate fi continuat la parametrii optimi, centrele avand in continuare nevoie de sustinere pentru a oferi servicii integrate atat primului lot de exportatori cat si altora care ar trebui sa urmeze.
Un astfel de instrument denumit Pasaport de export, in alte tari (vezi cazul Marii Britanii), are nevoie de un instrument national de interventie integrat in politica publica de sustinere si promovare a exportului.
Singura incercare de a prelua aceasta initiativa apartine USH Pro Business, centru antreprenorial al Universitatii Spiru Haret, prin crearea Centrului de Afaceri pentru Export Bucuresti-Ilfov, dar aceasta este o initiativa privata, finantata 100% de aceasta universitate.
Pentru a veni in consonanta cu Strategia Nationala de Export care pune accent pe extinderea bazei de exportatori, integrarea formulei Pasaport de export in sistemul de instrumente de sprijin ar fi o solutie salutara, dar nu exista o fundamentare a unei astfel de scheme.
Schema Pasaport de export este una din neimplinirile Strategiei Nationale de Export, alaturi de crearea Centrului de Promovare a Comertului, posibilitatea utilizarii de personal autohton la Birourile Consulare/ Birourile de Promovare Consulare Economice (BPCE), sustinerea clusterelor de export, campanii de branding sectorial, s.a.
Programul de Cooperare Romano-Elvetian, este o picatura intr-un ocean deoarece sunt sute de firme, daca nu mii, care au potential de export dar nu pot beneficia de un training consistent pana cand o astfel de schema nu va functiona la nivel national.
Costin Lianu
Coordonator al Strategiei Nationale de Export 2004-2015
Presedinte Asociatia Centrelor de Afaceri pentru Export (ACEX)
Director General USH Pro Business
