Specialistii Academiei de Stiinte Agricole si Silvice fac urmatoarele recomandari si precizari privind administrarea faziala a ingrasamintelor chimice si minerale in culturi de camp si pajisti:

De cativa ani s-a elaborat, tara sa se stie exact de catre cine, un Cod de bune practici agricole care in loc sa reglementeze elementele tehnologice in raport cu cerintele plantelor si relatiile acestora cu conditiile specifice pedoclimatice pentru fiecare specie cultivata si an de cultivare, impune restrictii tehnologice legate de anumite intervale de timp pentru aplicarea unor importante verigi tehnologice.

De exemplu, undeva in cod scrie ca “floarea soarelui nu se cultiva dupa ea insasi mai mult de un an de zile”. Asta in conditiile in care, prin tehnologie, trebuie tinut seama de sensibilitatea plantelor de floarea soarelui la atacul unor boli (mana), datorita carora ea nu revine pe aceeasi sola decat dupa un interval de minim 4 ani. Acesta nu este decat un aspect.

Mai zilele trecute, de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale s-a trimis la ASAS o alta adresa, pentru o exprimare de pozitie fata de o alta nastrusnicie a asa-zisului Cod de bune practici agricole: intervalele de timp in care se interzice aplicarea fertilizantilor cu azot.

Iata raspunsul pe care l-am trimis Domnului ministru:

Avand in vedere situatia exceptionala de la inceputul anului agricol si conditiile din iarna 2016 – 2017, precum si starea de vegetatie a culturilor de cereale si rapita, se impune ca intervalele de restrictie pentru aplicarea ingrasamintelor chimice si organice legiferate prin masurile de agromediu pentru anul agricol 2016 – 2017 sa fie modificate, astfel incat, fertilizarea minerala, pentru cereale, rapita si alte culturi semanate in toamna sa se poata aplica pe toata perioada de iarna, cu urmatoarele exceptii:

• • Teren acoperit cu zapada;
  • Apa stagnanta, mai ales atunci cand aceasta provine din apa freatica ajunsa la suprafata;
  • Dozele mari de elemente fertilizante (cu azot, complexe) aplicate o singura data. Se impune, pentru a elimina potentialul lor de poluare, aplicarea fractionata (2-3 faze), prima doza fiind la sfarsitul iernii la reluarea vegetatiei de catre plante;
  • ingrasamintele chimice, in dozele stabilite pentru fiecare cultura, trebuie aplicate cu respectarea conditiilor de mai sus.

FERTILIZAREA ORGANICA – extrem de importanta pentru cresterea nivelului de productie al culturilor, dar si pentru refacerea si imbunatatirea insusirilor de fertilitate ale solurilor, se aplica tinand seama de urmatoarele aspecte:

• • La culturile agricole, atat partea solida, cat si cea lichida din ingrasamintele organice se aplica pe toata durata anului, inclusiv in perioada de iarna, numai daca ele se pot incorpora imediat in sol;
  • nu se aplica pe zapada;
  • ingrasamintele organice administrate toamna, nici imprastiate, nici in gramezi, nu se lasa pe sol, sub zapada, atat in cazul pajistilor, fanetelor, dar si in cazul culturilor de camp.

IMPORTANT DE STIUT. Stabilirea momentului de aplicare a fertilizantilor chimici la cerealele de toamna (grau, orz si orzoaica de toamna), plante furajere si rapita, nu trebuie restrictionata de perioada calendaristica. Procedeul, asa cum este pus acum, constituie o mare eroare tehnologica.

Fertilizarea faziala obligatorie in care se utilizeaza (in majoritatea cazurilor) fertilizanti cu azot, TREBUIE FACUTA OBLIGATORIU in functie de:

• • Starea de vegetatie a culturilor (a se vedea ca atat toamna, cat si conditiile climatice din timpul iernii, au fost defavorabile evolutiei normale a culturilor enumerate mai sus). in acest moment, o mare parte din culturile cu grau sunt in curs de rasarire sau chiar nerasarite, nemaipunand in discutie gradul redus de infratire si tipul de infratire;
  • Necesarul de elemente fertilizante al speciilor cultivate (grau, orz si orzoaica, ovaz de toamna, rapita, altele), in anumite faze de vegetatie extrem de importante pentru refacerea plantelor si formarea elementelor de productivitate;
  • Mersul vremii in perioada de iarna, in special in lunile ianuarie si februarie, cand in „ferestre” se pot aplica ingrasaminte (macar dozele care sa ajute plantele la reluarea vegetatiei si nu numai). Sa nu uitam ca fertilizarile timpurii (chiar si cele din „ferestrele iernii”), la desprimavarare (care nu intotdeauna corespunde cu data de 1 martie) si in primavara contribuie nu numai la relansarea vegetatiei, ci si la formarea si dezvoltarea principalelor elemente de productivitate si de calitate a productiei;
  • Atragem atentia ca obligarea fermierilor de a respecta cu strictete (cu sanctiuni financiare mari) intervalele de timp cu restrictii de aplicare a fertilizarii (minerale si organice) impuse prin masuri de agromediu, ar putea duce la compromiterea totala a unor culturi (rapita rarita de conditiile de iernare), la reducerea capacitatii de productie la grau, orz si orzoaica, ovaz de toamna, si la pierderi financiare semnificative.
  • Pentru o valorificare corespunzatoare a fertilizantilor aplicati fazial (azotul, ureea etc), solul trebuie sa aiba un continut de apa bun. Prin intarzierea aplicarii fertilizantilor dupa 1 martie s-ar putea diminua continutul de apa al solului in multe regiuni, iar efectul fertilizantilor aplicati cu intarziere sa nu fie cel asteptat.

In legatura cu obligativitatea de a nu se depasi doza de 170 kg/ha azot s.a., trebuie avut in vedere ca dozele de ingrasaminte la culturile agricole, mai ales pentru conditiile pedolclimatice ale Romaniei, se stabilesc in functie de mai multi factori:

• • Consumul specific de elemente nutritive si productia estimata a se obtine;
  • Fertilitatea naturala a solului (humus, indici de azot, fosfor mobil, potasiu mobil etc);
  • Soiul sau hibridul cultivat;
  • Reactia solului (pH-ul);
  • Sistemul de fertilizare practicat in asolament (mai ales la planta premergatoare);
  • Sistemul de cultura: neirigat sau irigat;
  • Sistemul de fertilizare aplicat: mineral, organic, organic-mineral etc;
  • Cantitatea de precipitatii inregistrate in anul anterior culturii si in perioada toamna – iarna;
  • Situatia culturilor (starea de vegetatie) in anumite momente (rapita rara, grau nerasarit, in curs de rasarire si neinfratit etc);
  • Tipul de sol (ca textura: nisipoasa, nisipo-lutoasa, argiloasa etc).

Pentru a evita efectele negative ale utilizarii unor doze mari de azot asupra mediului ambiant si pentru a evita poluari mai ales ale apelor freatice si a solurilor sunt importante nu dozele, ci momentul cand se aplica, cantitatea care se aplica in acel moment si modul cum se aplica elementul fertilizant:

• • distribuire la suprafata solului;
  • aplicarea si incorporarea in sol;
  • aplicarea foliara (uree, alte tipuri de fertilizanti foliari).

Toate acestea, in functie de necesitatile plantelor in anumite faze de vegetatie, dar si cumulat pe intreaga vegetatie.

Fac precizarea ca la toate cele afirmate mai sus pot aduce numeroase argumente ca asa trebuie facut si ca actualul sistem de restrictionare impus din laborator si nu din realitatea campului, este pagubitor pentru producatorii agricoli si riscant pentru multe dintre culturile agricole semanate in toamna anului 2016.

Avand in vedere conditiile climatice din toamna si iarna anului 2016/2017 si riscul real pentru culturile agricole semanate in toamna, cred ca, acel Cod de bune practici agricole, trebuie modificat si adus in concordanta cu realitatile din teren.

Academia de Stiinte Agricole si Silvice
Prof. univ. emerit dr. Valeriu Tabara
vicepresedinte A.S.A.S.