Titlurile zilei:
- Seceta in Vaslui;
- Circuitul hergheliilor;
- Granturi de 50%;
- Centrul agroecologic.
Seceta in Vaslui
Ploile insuficiente si temperaturile scazute din ultimul timp i-au speriat pe fermierii vasluieni, care cred ca vor avea un an agricol catastrofal. De asemenea, tot mai multi oficiali spun ca seceta pune in pericol anul agricol 2008-2009, in conditiile in care ploile cazute au adus in sol doar 0,2-0,3 l/mp.
Mii de hectare de culturi de toamna sunt amenintate de seceta in judetul Vaslui, la mijlocul unei primaveri capricioase. Sunt in pericol peste 10.000 de hectare de floarea-soarelui si porumb, dar si suprafete mari din alte culturi. Cu fiecare zi care trece, seceta pune stapanire pe judetul Vaslui.
Fermierii se plang de faptul ca solul este tare ca piatra si ca nu pot face lucrarile de insamantare. Pentru monitorizarea precipitatiilor, la nivelul judetului a fost pus in functiune un sistem format din 48 de statii pluviometrice, care apartin de Sistemul Judetean de Gospodarire a Apelor. “Cantitatile de precipitatii care au cazut sunt foarte mici, de 0,2- 0,3 litri pe metrul patrat”, afirma conducerea Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Urmatoarele zece zile sunt vitale pentru culturile semanate.
Circuitul hergheliilor
In Romania, ar putea fi organizat un circuit al hergheliilor, prin realizarea caruia se urmareste promovarea turismului romanesc si atragerea de cat mai multi turisti, a declarat sambata ministrul turismului Elena Udrea.
Potrivit acesteia, proiectul ar putea foarte interesant. Se intentioneaza organizarea cu sprijinului Ministerului Agriculturii un circuit al hergheliilor, prin care acesta sa fie dat in exploatare turistica.
Ministrul Udrea a precizat ca aceste produse ar trebui promovate in principal pe piata interna. “Nu cred ca o sa vina turistul strain special pentru herghelie, insa, daca sunt deja prezenti pe litoral, turistii ar putea sa vina la Mangalia pentru a face echitatie sau ar putea asista la spectacole”.
Herghelia din Mangalia are peste 316 cai, iar o lectie de echitatie costa intre 40 si 60 de lei.
Granturi de 50%
Producatorii agricoli beneficiari ai creditelor acordate in conditiile Legii nr.231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura, industrie alimentara, silvicultura, piscicultura, precum si in activitati nonagricole pot beneficia de granturi substantiale la rambursarea ratelor, in baza unei hotarari adoptate in sedinţa de Guvern din 28 aprilie, informeaza un comunicat de presa emis de MADR.
Nivelul granturilor pentru sumele de rambursat poate fi de pana la 50% din volumul creditului acordat, diferentiat in funcţie de tipul proiectului de investitii aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.
Cele mai mari granturi (50%) vor fi aplicate în cazul creditelor contractate pentru achizitionarea de tractoare agricole noi si achizitionarea de material biologic pentru o singura populare a fermelor. Agricultorii care au contractat credite pentru investitii in depozite pentru cereale si oleaginoase vor beneficia de granturi de 30% ale sumelor de rambursat, iar in cazul creditelor contractate pentru achizitionarea de masini si utilaje agricole pentru ferme vegetale şi zootehnice granturile vor fi de 25%.
Centrul agroecologic
Ion Toncea, cercetator stiintific la Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare Agricola Fundulea, a primit in 1995 decizia pentru infiintarea Colectivului de Agricultura Ecologica. In anul 2000, acesta s-a transformat In Centrul agroecologic de cercetare, inovare Si tranfer tehnologic.
Statiunea de cercetare pentru agricultura ecologica nu are decat cinci hectare, dar Ion Toncea spune ca nici nu-i trebuie mai mult. „Nu am suprafata mare, ci atata cat sa-mi permita sa produc niste samanta. Materialul acesta pe care noi il inmultim face parte din categoriile biologice superioare. Samanta amelioratorului, asa-i spune”, a precizat seful Centrului agroecologic de cercetare.
Pe cele cinci hectare disponibile, Ion Toncea testeaza zeci de genotipuri de cereale, leguminoase, plante tehnice sau furajere crescute in sistem ecologic. A preluat campul in 1994, cand s-a intors din Olanda, unde a terminat un master in stiintele agriculturii ecologice. A încercat astfel sa aplice in Romania ceea ce a invatat in strainatate. “In 1995 era deja totul acoperit de culturi. Tot atunci am si organizat terenul. L-am impartit in trei sole: una mai mare, de trei hectare, inca una de un hectar si jumatate, iar pe suprafata ramasa, am creat o perdea agroforestiera de protectie”, a spus Toncea.
