Evolutia turismului viticol a pornit din Franta, iar mai tarziu, tarile europene, cu o traditie indelungata in viticultura, au inteles ca vinul nu este doar o licoare intr-o sticla – este o poveste, este istorie si civilizatie, este traditie rurala. Au inteles ca este important ca iubitorii de vin, si nu numai, sa paseasca pe taramul vitei-de-vie, acolo unde aceasta creste, indiferent ca este Valea Loirei, Sicilia, Valea Rinului sau Transilvania.

Drumul vinului reprezinta, de fapt, un traseu turistic bine marcat si delimitat intr-o zona cu potential viticol si cu atractii turistice naturale. Acesta poate fi urmat de catre turisti, in mod organizat sau individual, in anumite perioade ale anului.

In 1953, in Alsacia, a aparut primul drum al vinului, concept foarte apropiat de cel de azi. Acest drum inca exista, avand o lungime de 170 km. In scurt timp, la Bordeaux, pe Valea Loirei, pe Valea Ronului si in Burgundia au aparut zeci si zeci de drumuri ale vinului. Germania, Italia sau Spania au urmat imediat exemplul si au trasat noi rute turistice pe Valea Rinului, in Toscana sau in Castilia.

 

Scaderea consumului de vin, compensata prin turism 

Statele Unite ale Americii au devenit, in 2013, cea mai mare piata de desfacere din lume pentru vin, devansand Franta, in conditiile in care consumul de vin in aceasta tara a scazut. In 2013, consumatorii americani au cumparat 29,1 milioane de hectolitri de vin, in crestere cu 0,5% comparativ cu 2012, in timp ce in Franta, consumul a scazut cu aproape 7%, pana la 28,1 milioane de hectolitri.

In schimb, in ceea ce priveste consumul de vin pe cap de locuitor, americanii sunt in continuare in urma francezilor care consuma, in medie, 1,2 sticle pe saptamana, de aproape sase ori mai mult decat consuma in medie un american. Cu toate acestea, declinul inregistrat in ultimii ani in Europa este semnificativ.

Potrivit Organizatiei Internationale a Viei si Vinului (OIV), in perioada 2002-2011, consumul de vin pe cap de locuitor in Franta, al treilea producator mondial dupa Italia si Spania, a scazut cu peste 20%, pana la 46,4 litri pe an. In schimb, in aceeasi perioada, in SUA, consumul a crescut cu aproape 17%, pana la 9,1 litri pe an. Aceste date releva faptul ca piata vinurilor la nivel european este in scadere, iar aceasta poate fi compensata cu cresterea circulatiei turistice in zonele viticole.

Viticultura in Romania este intr-o perioada de renastere, romanii incep sa redescopere vinurile, iar producatorii de vin din ce in ce mai experimentati, vinurile fiind de foarte buna calitate. Totusi, in ciuda acestor avantaje, legatura dintre viticultura si turism este inca la inceput de drum.

 

Modele de urmat

Franta se afla pe primul loc la turismul viticol. In Bordeaux, 75% din circulatia turistica este legata de viticultura, iar pe Valea Ronului, a doua zona viticola a tarii, exista o adevarata industrie turistica orientata spre viticultura – 25 000 de locuri de cazare in unitati specializate, cu o cifra de afaceri anuala de peste 150 de milioane de euro. La fel stau lucrurile in Austria – in Langenlios (Austria de Jos). Loisium Wine World, muzeu si hotel deopotriva, ambele dedicate vinului, a devenit deja una dintre emblemele viticulturii austriece, dar si o imensa atractie turistica. Investitia a fost de 24 de milioane de euro, iar regiunea este una exclusiv viticola.

 

Romania, tara vinului

Renumitele podgorii romanesti Jidvei, Valea Calugareasca, Niculitel, Dragasani, Samburesti, Odobesti, Murfatlar etc., se intind in toate zonele Romaniei si produc vinuri premiate si medaliate la expozitii nationale si internationale. Frumusetea viilor si a strugurilor a incantat sufletele stramosilor nostri si constituie astazi un punct de atractie pentru cei ce vin sa viziteze Romania.

Turismul viticol abia incepe sa fie „degustat” in Romania. Primii care au batut la portile cramelor romanesti au fost strainii, cu aproape zece ani in urma. In ultimul timp, romanii au invatat si ei sa se bucure de frumusetea podgoriilor noastre cu peisajele lor incredibile, dar si de vinurile produse aici care exprima „personalitatea” fiecarui loc, prin arome si culori.

In Romania, drumurile vinului au fost concepute si lansate in preajma anului 2000. Teoretic avem drumuri ale vinului in 11 judete. Cel mai recent drum al vinului s-a deschis in 2011 in Buzau, judet cu enorm potential viticol si turistic. Drumul are o lungime de 60 de km si pleaca din DN 10 catre Pietroasele si Monteoru. Investitia a fost de 24 de milioane de euro.

Initiativa privata ia avant insa, astfel ca Podgoriile Urlati si Pivnitele Rhein din Azuga primesc anual aproximativ 13 000 de turisti. La Certa, un domeniu viticol nou in Dealul Mare, exista o crama spectaculoasa, iar degustarile de vinuri de aici au dat un nou suflu turismului din zona. De asemenea, Cramele Recas si Murfatlar se afla printre locurile preferate ale celor care opteaza pentru turismul viticol.

 

Muzeul Viei si Vinului Dragasani

Muzeul Viei si Vinului Dragasani este amplasat intr-o cladire care face parte din patrimoniul cultural al Romaniei. Muzeul reprezinta o impletire a mii si mii de fire ale trecutului si prezentului viticulturii romanesti. In 1974, s-a amenajat actualul muzeu cu specific viticol, piesele colectate fiind expuse in trei sectii: Sectia viticola, Sectia de arta si Sectia de arheologie.

Muzeul detine o bogata colectie de instalatii traditionale pentru prelucrarea strugurilor, dar si dovezi ale practicarii viticulturii si ale continuitatii acestei indeletniciri pe meleagurile respective. In vitrinele muzeului, vizitatorii regasesc palmaresul vinurilor romanesti la concursurile internationale, incepand cu anul 1898 (concursul de la Bordeaux), precum si medaliile obtinute la Expozitia Mondiala de la Paris (1900), unde vinurile de Dragasani au obtinut recunoasterea internationala, odata cu primirea diplomei de onoare si a medaliei de aur. Muzeul adaposteste si vechi soiuri de vita-de-vie cum ar fi Braghina, Gordan sau Cramposia.

Datorita importantei valorificarii potentialului viticol al zonei, autoritatile locale au decis modernizarea Muzeului Viei si Vinului, obiectivul proiectului fiind transformarea acestuia intr-un motor pentru turismul local. Desigur, se are in vedere si promovarea vinurilor de Dragasani ca brand de tara prin angrenarea Muzeului Viei si Vinului Dragasani in turismul viticol, o componenta importanta atat a industriei vitivinicole, cat si a industriei turismului. Muzeul Viei si Vinului ofera o solutie moderna si inovatoare pentru podgorii, si anume posibilitatea de a-si construi o relatie directa cu clientii.

Pentru Dragasani, cea mai mare provocare o reprezinta promovarea turismului viticol in stil occidental. In contextul actual, turismul viticol reprezinta o necesitate, deci are caracter imperativ.

Potrivit expertilor, un itinerar al vinului este vital pentru orice regiune cu podgorii. Dar este nevoie de o infrastructura pusa la punct de administratia locala sau regionala, dupa care fiecare vinificator trebuie sa se implice in promovarea cramei si a vinurilor proprii. Sigur, pentru producatorul de vinuri, clientul care cumpara direct din crama este important, pentru ca plateste pretul intreg. Dar mai important este ceea ce se intampla ulterior cu clientul, pentru ca el ia acasa nu doar o sticla cu vin, ci si amintiri frumoase. Acesta este secretul succesului vinului italienesc. Turistii se duc in vacanta in Italia, degusta un vin, cumpara o sticla si, apoi, apar implicatiile emotionale. Vor sa bea din nou din vinul acela, pentru a retrai un moment deosebit. Mai ales ca si locurile de unde a fost cumparat sunt spectaculoase, au o poveste anume. Asociate, aceste detalii pot promova mai bine un vin decat un brand in sine.

R.N.D.R.
Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala