Lumea are indeosebi puterea de a starni si de a atata; lucrarea aceasta ii apartine cu precadere.

Si puterea ei vine din infatisarea si desfasurarea ei ademenitoare, din puterea de a ispiti (simtamantul abandonarii si al lipsei de raspundere in mijlocul unei multimi); peste tot numai obstacole, replici ironice, ridicularizare, dispret, risipire, chinul faptelor nelegiuite. Acestea sunt urmate de asuprire, prigoana, manie, pervertire si tot soiul de intristari.

Lumea este rodul patimilor, al patimilor care traiesc in oameni, obiceiuri si randuieli. Iata motivul pentru care oricine traieste in lume este inrobit de ea, din pricina ca ea ii atata patimile lui launtrice, potrivit cu impulsurile care-l calauzesc si cu ispitele la care cedeaza.

 

Sfantul Teofan Zavoratul