Parintele Amfilohie Branza in Predica la Duminica Inmultirii Painilor, spunea ca nu exista un dar mai mare decat credinta.

 

 

 

 

 

 

El a mai spus ca Domnul nu face nici o minune de la sine, si ca nu s-a lasat ispitit nici de diavol cand a flamanzit 40 de zile. Semnele de minuni desartice sunt semne de ispitiri venite de la pacatosi si de la demoni.

Ca sa vezi o minune mantuitoare de credinta trebuie sa mergi dupa Domnul in pustie. In singuratate, rugaciunea lucreaza altfel in om. Locul pustiu, ii aseaza omului mintea, il linisteste, iar rugaciunea rodeste. Omul primeste, astfel, cel mai mare dar de la Dumnezeu, care este credinta. Singuratatea sau isihia este cugetarea la Imparatia Cerurilor, iar aici omul il gaseste pe Domnul Iisus (“comoara din pustie” sau ‘‘izvorul vietii”) care il umple de pace, bucurie si viata. Parintele Amfilohie mai spunea, in predica sa, ca Domnul Isus ia intampinat cu mila pe cei 5000 de barbati si alte mii de femei si copii, si le-a spus ucenicilor sa le dea sa manance, aratand ca si azi rolul bisericii este acelasi, respectiv sa-i hraneasca, total (trupeste si sufleteste), pe pacatosi. El a incheiat predica spunand ca toti au mancat si s-au saturat si ca prin aceasta minune oamenii au primit credinta care este cel mai mare dar de la Dumnezeu. Imputinarea credintei se datoreaza faptului ca oamenii in loc sa caute in singuratate ‘‘Imparatia cerurilor”, prin rugaciunea cea de noapte, cauta minuni in spectacole, jonglerii, acrobatii, etc, care nu au nici un folos spre mantuire. Parintele a mai zis ca tot ce este ademenitor, daca nu este mantuitor, nu este de folos.