Canalul Morilor
se formeaza din zona Joia Mare-Buteni si a fost sapat intre anii 1824-1848 pana
la granita de Vest, cu Ungaria, in hotarul Pil-Varsand strabatand in paralel cu
Crisul Alb campia cu acelasi nume, apa lui fiind folosita la irigatii.
De la Joia Mare pana la Varsand unde se varsa in
Crisul Alb, canalul pastreaza pe malurile lui numele a unsprezece cladiri, unele
ajunse ruine, in care functionau tot atatea mori si prese de ulei care satisfaceau
pana prin anii 1960 cerintele locuitorilor acestor meleaguri.
CRISUL ALB
Canalul Morilor
este situat pe malul stang al Crisului Alb. Canalul porneste din Crisul Alb in
dreptul localitatii Berinda si are un curs paralel cu raul, traversand localitatile
Buteni, Aldesti, Voievodeni, Bocsig, Ineu, Mocrea, Seleus, Zarand, Chisineu
Cris, Pil.
Tot pe Canalul
Morilor, in dreptul mai multor localitati, precum Aldesti, Bocsig, mai functioneaza
si “Caldarea”
– locul unde se face “Vinarsaritul“, si unde putem remarca
instalatii automate actionate de forta apei.
Canalul Morilor prezinta 45 km lungime, 2,4 metri latime si se desprinde
din Crisul Alb printr-o priza de apa de 2,5 mc. Trece printr-un sifonaj pe sub
Cigher si Canalul Matca, pentru a reveni in apropiere de granita de stat a Romaniei
prin intermediul Canalului Ciohos in Crisul Alb.
LAC TAUT
In bazinul Crisului Alb exista acumularea de la Mihaileni (10,3 mil mc),
acumularea de la Taut. De asemenea si un numar de 9 lacuri piscicole (Ineu,
Rovina, Bocsig, Socodor, Pilu, Seleus, Manerau) alimentate din Canalul Morilor
sau alte canale de drenare.
Apa minerala de la Mocrea, in apropiere de Canalul Morilor, a aparut „la zi” in urma saparii unui
put de 10 m, situat la circa 2 km de dealul Mocrea, in plina terasa inferioara
a Crisului Alb, cand a erupt artezian apa carbogazoasa. Apa minerală nu aparea
la suprafata in mod natural din cauza unui strat de argila aluviala care acopera
panza de apa freatica. Forajul a interceptat o falie pe care se ridica dioxid
de carbon de la mare adancime. Din punct de vedere chimic, apele de la Mocrea
sunt bicarbonate sodice, sulfuroase si carbogazoase.
