La Tamadau Mare, in judetul Calarasi, un investitor roman a creat o baza genetica pentru sturioni – cea mai valoroasă specie de peste, care produce celebrele icre negre si care este amenintata cu disparitia de pescuitul excesiv din Dunare si Marea Neagra.
In bazinele firmei Sturiofarm, de la Tamadau, Robert Raduta creste sturioni atat pentru consum, cat si pentru reproductie, inclusiv pentru repopularea anuala a Dunarii cu pastruga, nisetru.
Pentru consum Sturiofarm a reusit sa obtina un hibrid, rezultat din incrucisarea dintre morun si cega. Se numeste bester si mosteneste ritmul de crestere intens de la morun, precum si maturitea sexuala de la cega. Datorita acestui fapt este cel mai economic sturion pentru crestere intensiva.Sturiofarm, impreuna cu Ministerul Agriculturii si cu Ministerul Mediului, deruleaza un program de repopulare a Dunarii cu puiet de pastruga, nisetru si mourn.
Anual, sunt crescuti si eliberati in Dunare 150.000 de pui de sturion. “Costul programului este de circa un milion de euro anual si a fost foarte bine apreciat de oficialii europeni, inclusiv de comisarul pentru afaceri maritime si pescuit, doamna Maria Damanaki, care ne-a vizitat in acest an”– a declarat patronal firmei Sturiofarm.
Potrivit specialistilor de la Institutul Naţional de Cercetari Delta Dunarii, din Tulcea, daca nu ar fi fost aplicat acest program, nisetrul din Dunare ar fi disparut, asa cum s-a intamplat cu alte doua specii – sipul si viza, care au disparut în ultimii 20 de ani.
Pentru cei interesati de acvacultura, cel mai simplu este sa preia pui adusi la dimensiunea optima si sa-i creasca pentru comercializare. Ajunsi la 10 cm lungime, puii au scapat deja de bolile stadiilor timpurii si pot fi crescuţi pentru carne sau icre.
Secretul la sturioni este sa le asiguri un debit de apa si o oxigenare suficiente. Hrana este biologica, costa 1,2 euro/kg si provine suta la suta din import. In 1.000 de metri cubi, poti sa cresti circa 30 de tone de sturioni, daca ai apa nepoluata, cu debit suficient si constant.
Pentru consum, cel mai bine se preteaza cega, fiind cea mai buna solutie si ca icre, si ca productie de carne. “Este cel mai gustos sturion si are si o dimensiune care permite sa fie servit pe un platou, ca peste intreg. Oricine il vede intr-un restaurant va fi atras in primul rand de aspect. O bucata de morun pe o farfurie nu atrage atentia, dar un peste intreg pe un platou va avea un mare succes”– spune Raduta. Cega mai are avantajul ca ajunge la maturitate si poate depune icre la ‘doar” patru ani, in timp ce ceilalti sturioni au o perioada de maturizare mult mai mare: pastruga 6-8 ani, nisetrul 9-10 ani si morunul 15-18 ani.
Agerpres
