Dupa anii 1945-1946 viticultura aradeana inclusiv cea a podgoriei Minis-Maderat, era intr-o situatie foarte grea. Din suprafata totala de vii 2/3 reprezentau plantatiile imbatranite cu mai multe goluri.
Dupa anul 1956 s-a intocmit primul proiect de infiintare de noi plantatii in podgoria Minis, Maderat, Siria, Baratca unde s-a prevazut organizarea teritoriului, amenajarea terenurilor in functie de panta (benzi inierbate, terase) lucrari de combaterea eroziunii solului, refacerea plantatiilor imbatranite.
Raionarea viticulturii, o lucrare cu un important rol in refacerea si dezvoltarea viticulturii pe directii de productie a avut ca scop specializarea centrelor viticole in functie de conditiile pedoclimatice si social economice.
Directiile de productie pe judetul Arad erau urmatoarele: struguri de masa – 1070 ha – 31%; vinuri albe de masa curente – 3030 ha – 48%; vinuri rosii superioare 565 ha – 9%; vinuri spumoase – 735 ha – 12%; TOTAL – 6300 ha;
La vinuri rosii superioare s-a recomandat amestecul Cabernet Sauvignon 50% + Cadarca 50% (pentru sortimentul Rosu de Minis) iar ca soiuri pure Cabernet Sauvignon si Burgund. In intervalul 1957-1965 in judetul Arad s-au plantat peste 850 ha din care 355 ha in sector de stat (GAS) la Siria si Baratca, 240 ha in sector cooperatist iar diferenta in sector privat.
In intervalul 1965-1985 patrimoniul viticol al judetului Arad s-a refacut cu peste 3000 ha plantatii noi din care in I.A.S. peste 2000 ha, la C.A.P. cu peste 700 ha iar la Statiunea Minis peste 500 ha.
La Statiunea Minis cea mai mare suprafata s-a realizat in intervalul 1976-1985 cand s-au replantat si viile de la Mocrea-Silindia 345 ha. Prin infiintarea acestor plantatii s-a trecut la o schimbare a sortimentului la strugurii pentru obtinerea de vinuri rosii de calitate superioara din soiurile: Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund, Cadarca precum si a soiurilor pentru vinuri rosii superioare – soiurile Oporto, Sangiovese, Blauerzweigelt. Ponderea soiurilor pentru obtinerea de vinuri rosii, din total suprafete infiintate la Mocrea-Silindia, era de peste 75% comparativ cu cele albe (Mihalca Al., 2006).
In sectorul de vinificatie s-a realizat o crestere a capacitatilor de prelucrare si depozitare a producţiei precum şi o modernizare a tehnologiei de prelucrare a strugurilor, atat la vinificarea in alb cat si la vinificarea in rosu, in scopul obtinerii de vinuri de calitate. In anul 1982 la S.C.V.V. Minis (imaginea de sus) s-a pus in functiune complexul de vinificare, conditionare si imbuteliere de 30 mii hectolitri vin.
La vinificarea in alb nu s-au inregistrat progrese spectaculoase aceasta si datorita faptului ca in podgoria Minis-Maderat nu se obtin cantitati mari de vinuri albe de calitate superioara, neavand o pondere mare in cultura a acestor soiuri, fiind vorba de Riesling Italian si soiul aromat Muscat Ottonel.
Traditia si importanta Podgoriei Minis-Maderat este remarcata prin obtinerea vinurilor rosii de calitate superioara din soiurile Cadarca, soi local cu o veche traditie in podgorie, Cabernet Sauvignon, Merlot si Burgund.
Se poate aminti aici si faptul ca respectand o tehnologie specifica prepararii vinurilor rosii, se puteau obtine, de asemenea, vinuri rosii superioare si din soiurile: Oporto, Sangiovese, Blauerzweigelt.
La vinurile rosii, in afara de limpiditate, miros si gust un rol important in aprecierea lor calitativa il joaca culoarea, iar la cele aromate aroma. Pentru realizarea acestor insusiri, alaturi de celelalte operatiuni tehnologice comune tuturor vinurilor (zdrobirea, desciorchinarea, etc.) mai intervine si una specifica – maceratia. Datorita acestui fapt, asemenea vinuri, indeosebi cele rosii, sunt considerate vinuri de maceratie.
Maceratia este considerata o operatiune tehnologica prin care bostina este mentinuta un timp in contact cu mustul, in vederea extractiei anumitor componente din partile solide ale strugurelui.
Ori in acest domeniu privind maceratia strugurilor negri, ca o veriga esentiala a tehnologiei de preparare a vinurilor rosii, in cadrul podgoriei Minis-Maderat s-au inregistrat progrese considerabile. Daca in trecut acest procedeu de fermentatie pe bostina se realiza in vase deschise sau inchise, cu caciula la suprafata sau scufundata in diverse variante si diverse tipuri de vase si instalatii, in anii de varf al vinificatie aceasta macerare-fermentare s-a facut in cisterne rotative. Prin folosirea acestor cisterne rotative la macerare-fermentare a vinurilor rosii se obtineau vinuri cu parametrii oenologici proprii celor mai bune vinuri de calitate superioara, sau dupa felul materiei prime – vinuri de consum curent (Pomohaci N., Namolosanu I. – 1997).
In cadrul cercetarilor de la Minis este de remarcat faptul ca in procedeul de obtinere a vinurilor roşii de calitate superioara se practicau si alte metode. In aceasta etapa s-a preconizat aplicarea unor tehnologii noi. Dintre acestea mentionez maceratia carbonica si maceratia la cald sau termomacerare (Mihalca Al. si colab., 1987).
Dupa anul de referinta 1989/1990 marea majoritate a plantatiilor noastre ocupate cu soiuri destinate pentru obtinerea de soiuri rosii de calitate superioară (DOC) sunt imbatranite, cu un procent ridicat de goluri, degenerate si pe cale de disparitie.
Datorita conditiilor de incertitudine create de aplicarea Legii 18/1992 si in acest domeniu al agriculturii, viticultura are alaturi de pomicultura (datorita sistemului de cultura) cel mai mult de suferit.
Se constata dupa anul 1990 o scadere importanta a suprafetelor ocupate cu viile nobile, s-a redus aproape la zero volumul investitiilor, o scadere dramatica in producerea materialului saditor viticol, o scadere a consumului de vin pe cap de locuitor, scade vertiginos exportul de vin spre tarile vecine si in occident.
Ne ramane speranta ca viticultura sa-si revina pe fagasul normal iar vinul romanesc sa fie apreciat pretutindeni in lume – la fel macar ca alta data.
Extras din teza de doctorat „Strategii privind dezvoltarea culturii soiurilor de vita pentru vinuri rosii
din sectorul particular, podgoria Minis-Maderat”
Ing. Faur Daniela Georgiana
