Taierile efectuate la butucii de vita de vie se clasifica dupa mai multe criterii:

.

 

 

 

 

 

Dupa scop si varsta butucilor:

Taierile de formare sunt indicate in primii 3-5 ani de crestere a butucilor de vita de vie. Ele au scopul de a da o anumita forma butucilor.

Taierile de fructificare sunt aplicate in perioada de crestere si fructificare si urmaresc scopul obtinerii unei recolte stabile si calitative.

Taierile de regenerare sunt indicate in plantatiile viticole batrane, in perioada de declin. Ele au ca scop refacerea butucilor pentru o perioada scurtă (5-7 ani) in scopul unor recolte relativ stabile. Acest tip de taieri trebuie combinat si cu alte lucrari agrotehnice.

Taierile speciale se efectueaza in cazul butucilor afectati de accidentele climatice, cum ar fi temperaturile joase din timpul iernii, ingheturile tarzii de primavara, grindina, bolile etc.

 

Dupa modul de executie:

Taierile manuale se realizeaza de catre persoane calificate, cu ajutorul foarfecelui si ferestraului.

Taierile semimecanizate se efectueaza cu ajutorul unor foarfece pneumatice, care usureaza efortul fizic depus.

Taierile mecanizate se utilizeaza mai mult in plantatiile roditoare, prin utilizarea unor mijloace mecanizate de taiere, de tipul cositoarelor. Se executa cu scopul de a usura munca manuala.

 

Dupa starea de vegetatie a butucilor:

Taierile in uscat. Sunt utilizate in intervalul de dupa caderea frunzelor (toamna) si pana la migrarea sevei (primavara).

Taierile in verde se executa in perioada de vegetatie dupa afectarea de diferiti factori abiotici sau biotici si in cazul formarii rapide a butucilor.

 

Taierea vitei de vie pentru fructificare

In viticultura, in scopul obtinerii unor recolte stabile si calitative si pentru limitarea polaritatii longitudinale, exista urmatoarele metode de taiere:

Taiatul scurt, care consta in aceea ca in fiecare an lastarii pentru recolta se taie scurt, la 2-3 ochi. Aceasta metoda are cateva avantaje, intrucat puntile de rod in fiecare an se lungesc cu un internod. Ranile sunt mici, fiindca taiatul se face prin lemn de doi ani si le putem localiza dintr-o parte a puntii de rod. Aceasta metoda de combatere a polaritatii se foloseste in regiunile unde butucii au o crestere slaba. La noi in tara ea se foloseste in plantatiile de portaltoi si plantatiile altoi de tip intensiv.

Arcuitul coardelor in timpul legatului in uscat. Conform acestei metode la taiatul in uscat se lasa corzi de rod de 8-12 ochi, care ulterior se arcuiesc. Daca coarda va fi legată vertical, mai vigurosi vor fi lastarii crescuti in varful corzii, iar lastarii din ochii de mijloc si de la baza au o crestere foarte slaba sau nu se dezvolta. Legand corzile de rod orizontal sau arcuit, lastarii pe aceasta coarda se vor dezvolta uniform. Astfel, mai intai se neutralizeaza varful fiziologic al coardei, prin arcuire, o parte din vasele conducatoare se deformeaza, ceea ce favorizeaza repartitia egala a apei si elementelor nutritive pentru toti lastarii de pe această coarda. Corzile de rod la legatul in uscat trebuie arcuite, fapt ce stimuleaza considerabil fructificarea butucilor;

Principiul Marconi. Pe cordon se lasa un cep taiat la 4 ochi, din care doi de la baza se orbesc. Din ochii superiori se dezvolta doi lastari si, fiindca incarcatura e slaba, se dezvolta si lastarii din ochii unghiulari. In al doilea an, taiatul se face in felul urmator: din lastarii dezvoltati la varful cepului se lasa o coarda sau doua pe rod, iar unul din lastarii dezvoltati din ochii unghiulari se taie la patru ochi, din care doi de la baza se orbesc. In al treilea an si mai departe, coardele cu lastari ce au fructificat se inlatura de la baza, iar din lastarii de pe cep se formeaza 1-2 corzi de rod, iar unul din lastarii ce cresc din ochii unghiulari scurtandu-se la 4 ochi.

 

Principiul „veriga de rod” este o metoda mixta ce include elementele din toate trei principii descrise mai sus, inlaturand neajunsurile pe care acestea le au, fiecare in parte. Cepul de inlocuire si coarda de rod localizate pe puntea de rod poarta denumirea de veriga de rod. Altfel spus, pe puntea de rod se lasa un cep de inlocuire a doi-patru ochi si o coarda de 5-15 ochi. Cepul de inlocuire intotdeauna se plaseaza mai jos de coarda de rod. Pentru a forma cepul de inlocuire si coarda de rod, se aleg numai lastari anuali maturati, dezvoltati normal. Principiul „veriga de rod” ca metoda de limitare a polaritatii longitudinale este cea mai raspandita si da posibilitatea de a regla puterea de crestere si fructificare a butucilor si de a mentine forma acestora. Se foloseşte in regiunile unde cresterea butucilor este puternica. In general, taierea vitei de vie dupa principiul „veriga pe rod” poate fi exprimata in felul urmator: anual, pe cepul de inlocuire de anul trecut se formeaza (din lastarii anuali maturati) o noua veriga de rod, iar coarda de rod de anul trecut cu toti lastarii (anuali, maturati) amplasati pe ea se inlatura. Lăstarii anuali maturati dezvoltati normal sunt acei care au lungimea de 0,8-2,0 m si grosimea de 6-13 mm. Cepul de inlocuire intotdeauna se lasa mai jos decat coarda de rod.

Exista urmatoarele tipuri de verigi de rod:

• • clasica – alcatuita dintr-un cep de inlocuire de 2-4 ochi si o coarda de rod de 5-15 ochi;
  • fortificata – alcatuita dintr-un cep de inlocuire de 3-4 ochi, semicoarda de rod (5-7 ochi) si o coarda de rod de 8-12 ochi;
  • bulgara – alcatuita din doi cepi de inlocuire de 2-3 ochi fiecare si o coarda de rod de 6-12 ochi;
  • moldoveneasca – compusa din doua corzi de rod cu lungimea de 6-12 ochi (utilizata la forma de „cupa moldoveneasca”) sau dintr-o semicoarda de rod de 4-6 ochi si o coarda de rod de 8-12 ochi (utilizata la forma de butuc „moldoveneasca de spalier”).