Rezervele globale de produse agroalimentare rămân în general suficiente, însă riscurile sunt în creștere
Noua ediție a raportului analizează piețele de îngrășăminte, blocajele exporturilor din Marea Neagră și evoluțiile privind uleiul de măsline, zerul și costurile furajelor.
19 noiembrie 2026, Roma – Aprovizionarea globală cu produse agricole de bază se menține, în ansamblu, la un nivel confortabil, în special în cazul grâului și al cerealelor secundare, deși se conturează echilibre mai tensionate pentru orez, zahăr și uleiuri vegetale. Cu toate acestea, piețele de mărfuri și fluxurile comerciale rămân expuse condițiilor meteorologice, perturbărilor logistice și incertitudinilor politice, potrivit unui nou raport publicat in data de 19 noiembrie 2026 de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Raportul Food Outlook (Perspectivele Alimentare) anticipează, de asemenea, o încetinire a ritmului de creștere a facturii globale pentru importurile de alimente în 2026, evoluție determinată în mare măsură de scăderea prețurilor internaționale la cafea și cacao.
Publicația bianuală oferă evaluări actualizate ale pieței și prognoze privind producția, utilizarea, comerțul și stocurile principalelor produse agroalimentare, inclusiv cereale, plante oleaginoase, zahăr, carne, produse lactate, precum și produse provenite din pescuit și acvacultură.
Noua ediție aduce analize suplimentare asupra tendințelor din producția, utilizarea și comerțul cu îngrășăminte, asupra modului în care perturbările generate de conflicte în Marea Neagră reconfigurează rutele comerciale, precum și secțiuni speciale dedicate zerului, uleiului de măsline și costurilor cu furajele pentru animale.
Principalele concluzii:
- Stocurile globale de cereale sunt prognozate să crească cu 1,8% până la finalul sezoanelor din 2027, reflectând în mare parte o acumulare a rezervelor de grâu în Federația Rusă și Ucraina, unde blocajele la export limitează livrările.
- Comerțul mondial cu cereale în sezonul 2026/27 este estimat să se diminueze cu 3,3%, declin determinat aproape integral de scăderea comerțului cu grâu, livrările tuturor marilor exportatori fiind așteptate să se reducă. În schimb, volumele globale comercializate de orez în 2027 și de porumb în 2026/27 sunt preconizate să crească.
- Producțiile globale de grâu și porumb în 2026/27 se anticipează că vor rămâne peste mediile lor din ultimii cinci ani, iar stocurile mondiale sunt prognozate să crească pe fondul constrângerilor din comerțul internațional.
- Producția mondială de orez este estimată să scadă pentru prima dată în ultimele patru sezoane, din cauza reducerii marjelor producătorilor și a condițiilor meteorologice nefavorabile asociate fenomenului El Niño, urmând să fie sub nivelul consumului. Totuși, stocurile mari reportate ar putea menține rezervele mondiale de orez la al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.
- Producția globală de semințe oleaginoase în 2026/27 este așteptată să atingă niveluri record, în timp ce cererea persistent ridicată de uleiuri vegetale din sectorul biocombustibililor va duce, cel mai probabil, la o nouă scădere a stocurilor mondiale de uleiuri și grăsimi.
- Producția globală de carne este prognozată să crească moderat în 2026, susținută de sectorul avicol, în timp ce producțiile de carne de bovină și ovină sunt anticipate să scadă pe fondul disponibilității reduse de animale. Comerțul mondial cu carne va crește datorită cererii ferme de import pentru carnea de pasăre.
- Producția globală de lapte este estimată să crească cu 1,8% în 2026, în timp ce comerțul internațional cu produse lactate este așteptat să avanseze cu 2,1% față de anul precedent, impulsionat de livrările mai mari de lapte praf.
- Producția mondială de zahăr este prognozată să scadă în 2026/27 și să coboare sub nivelul consumului global estimat. Prețurile internaționale ale zahărului au crescut semnificativ în ultimele luni, reflectând îngrijorările tot mai mari privind un echilibru global mai restrâns al pieței.
- Producția globală din pescuit și acvacultură urmează să crească cu 0,3% în 2026, chiar dacă producția din capturi este așteptată să scadă cu 3,4%, în principal din cauza fenomenului El Niño – care reduce drastic capturile de hamsie peruviană – și a prețurilor mai mari la combustibili, care afectează profitabilitatea flotelor. Producția din acvacultură este estimată să crească cu 3,6%, deși oferta redusă de hamsie împinge în sus prețurile furajelor, în special pentru creveți și somon.
Capitole speciale
Primul capitol special analizează perturbările de pe piețele de îngrășăminte și implicațiile asupra producției și accesibilității acestora. Producția globală de îngrășăminte cu azot, inclusiv amoniac și uree, este așteptată să scadă în 2026, reflectând în mare măsură întreruperile în aprovizionarea cu energie, producție și comerț asociate cu închiderea Strâmtorii Ormuz. Accesibilitatea îngrășămintelor, măsurată raportat la prețurile culturilor agricole – analizând porumbul în Brazilia, grâul în Uniunea Europeană, orezul în Asia de Sud-Est și soia în Statele Unite ale Americii – s-a deteriorat pentru toate cele patru culturi și a coborât sub nivelul de referință pe termen lung până la jumătatea anului 2026, atingând cele mai scăzute cote între aprilie și iunie. Costurile ridicate ale îngrășămintelor raportate la prețurile recoltelor ar putea diminua stimulentele fermierilor de a achiziționa și aplica fertilizanți.
Un alt capitol examinează modul în care blocajele exporturilor de cereale din Marea Neagră reconfigurează fluxurile comerciale. Livrările cumulate de cereale din porturile ucrainene din zona extinsă a Odessei și din porturile Federației Ruse de la Marea Azov și Marea Neagră au scăzut sub 0,5 milioane de tone în septembrie 2026, față de 7,8 milioane de tone cu un an înainte. Acumularea stocurilor din cauza restricțiilor la export ar putea afecta calitatea cerealelor și posibilitățile de comercializare, pe fondul presiunii crescute asupra capacităților de depozitare. Argentina, Australia și Uniunea Europeană își majorează cotele din exporturile globale de grâu, pe măsură ce fluxurile comerciale se adaptează la perturbările transportului maritim din regiunea Mării Negre.
O secțiune distinctă a analizat evoluțiile recente de pe piața mondială a uleiului de măsline. Producția mondială de ulei de măsline este prognozată provizoriu să atingă un maxim istoric de 3,7 milioane de tone în 2026/27, în timp ce consumul este estimat să crească cu 6%. În Spania, cel mai mare producător mondial de ulei de măsline, producția este așteptată să crească cu 22,7%, până la 1,6 milioane de tone, în timp ce prețurile angro ale uleiului de măsline extravirgin au fost cu 18,3% mai mici în septembrie 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, prețurile din Bari, Italia, au înregistrat o scădere de peste 50% de la an la an.
Raportul explorează, de asemenea, importanța tot mai mare a zerului. Cererea puternică pentru ingrediente din zer cu conținut ridicat de proteine ar putea influența tot mai mult rentabilitatea producției de brânzeturi, întrucât nevoia de proteine pentru consumul uman și hrana animalelor adaugă valoare întregului proces de prelucrare a laptelui. Beneficiile vor fi însă concentrate, cel mai probabil, în rândul procesatorilor care dispun de capacitățile necesare pentru procesarea zerului.
Ultimul capitol special analizează impactul creșterii costurilor cu furajele asupra marjelor crescătorilor de animale. Prețurile internaționale ale principalelor ingrediente furajere au crescut de la începutul anului 2026, în frunte cu șroturile oleaginoase, adăugându-se la costurile de producție zootehnică alături de prețurile ridicate la energie. Impactul asupra marjelor producătorilor variază în funcție de prețurile de vânzare, sistemele de producție și compoziția rațiilor furajere. Fermierii reacționează prin înlocuirea anumitor ingrediente furajere și creșterea eficienței, deși constrângerile nutriționale și economice limitează opțiunile de ajustare.
Factura globală pentru importurile de alimente
Noua ediție Food Outlook prezintă și estimarea FAO privind factura globală pentru importurile de alimente (FIB) în 2026, proiectată să crească cu 1,9%, până la 2.267 de miliarde de dolari (2,267 trilioane USD), comparativ cu un avans de aproape 8% în 2025.
Acest ritm este semnificativ mai lent decât cel din anul precedent, în mare parte datorită prețurilor mai mici la cafea și cacao, chiar dacă facturile de import pentru cereale și semințe oleaginoase sunt din nou în creștere. Țările cu venituri ridicate (HIC) urmează să reprezinte 13% din această creștere, în scădere de la 79% în 2025, în timp ce țările cu venituri medii-superioare vor genera aproximativ două treimi – o tendință pe care FAO se așteaptă să se extindă către economiile cu venituri mici și medii pe termen mai lung.
Valoarea facturii de import pentru cafea, ceai, cacao, condimente și produse conexe este estimată să scadă cu 11,9% în 2026. În schimb, factura de import pentru cereale este prognozată să crească cu 3,0%, cea pentru semințe oleaginoase și fructe oleaginoase cu 9,9%, iar cheltuielile aferente importurilor de produse din carne sunt estimate să înregistreze o majorare de 6,9%.
Valoarea totală a importurilor pentru țările cu venituri ridicate (HICs) este estimată să crească marginal, cu doar 0,4% în 2026. În cazul economiilor cu venituri mici și medii, luate împreună, se preconizează o creștere de 4,9%, în timp ce pentru țările cel mai puțin dezvoltate (LDCs) este estimată o majorare de 3,9%.












