- Productia de vin a Romaniei;
- Degradarea plantatilor viticole;
- Reforma sectorului de vinuri;
- Registrul plantatiilor.
Productia de vin a Romaniei
Uniunea Europeana este primul producator de vin din lume. Suprafata europeana cultivata cu vita de vie reprezintă 45% din suprafata mondiala.
Dupa suprafata ocupata cu vita-de-vie, Romania ocupa locul 9 in lume. Inaintea Romaniei sunt Franta si Italia, Spania, SUA, Portugalia, Turcia, Iran si China.
In ultimii 15 ani, Romania a produs intre 4,5 milioane hl vin (1991) şi 7,6 milioane hl (1996). In 1996 Spania producea 31 milioane hl iar Franta 57 milioane hl.
Ce mai mare parte din productia Romaneasca este vin alb, 70-75 %, iar cel rosu, intre 25 şi 30%.
Totusi, din productia totala de vin romanesc, ponderea celor cu denumire de origine controlata (DOC) este de 8-10%, restul fiind reprezentat de vinurile de calitate superioara (VS) si de vinurile de masa (VM).
Romania exporta anual o cantitate de vin ce reprezinta intre 4 si 12% din productia anuala si aproximativ 0,8% din exportul mondial. Comparativ cu schimburile internationale care afecteaza 25-31% din productia mondiala de vin si cu tarile viticole vecine (Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova), exportul romanesc de vin este sub posibilitati. Rezulta ca Romania ar trebui sa creasca productia de vin rosu la 50%, sa creasca ponderea celor cu denumire de origine controlata (DOC) si exportul la 30% din productia sa anuala.
Degradarea plantatilor viticole
In ultimii ani, in Romania a avut loc un proces continuu de degradare a plantatiilor viticole, determinat de intretinerea necorespunzatoare a plantatiilor detinute de producători particulari, dar si de unele societati comerciale. In acelasi timp, s-a constatat o imbatranire a patrimoniului viticol, ca urmare a reducerii simtitoare a ritmului noilor plantari.
Incepand cu anul 2006 sa acordat sprijin direct pentru cultura vitei-de-vie din soiuri nobile, prin atribuirea de bonuri valorice pentru achizitionarea de pesticide pentru combaterea bolilor si daunatorilor, precum si, in cazul soiurilor nobile destinate obtinerii vinurilor cu denumire de origine, a unor sume suplimentare, cu conditia detinerii unor suprafete mai mari de 0,1 ha si a înscrierii in registrul plantatiilor viticole.
De asemenea in perioada de preaderare la Uniunea Europeana au fost accesate fonduri SAPARD pentru infiintari de plantatii, modernizari ale celor existente, retehnologizari ale capacitatilor de vinificatie, marketingul produselor vitivinicole, etc.
Urmeaza ca pana 2013, Romania sa beneficieze de subventii primite de la UE pentru stocajul vinului, distilarea obligatorie sau voluntara a unor vinuri, valorificarea musturilor, precum si de finantari prin Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Potrivit negocierilor cu Uniunea Europeana, suprafata romaneasca ocupata cu hibrizi producatori, care insumeaza 30.000 ha trebuie defrisata pana la sfarsitul anului 2014.
Uniunea Europeana este in proces de reforma a Politicii Agricole Comune, si deci si a sectorului de vinuri. Pentru Romania, reforma vinului este o oportunitate, prin simplificarea prevederilor privind calitatea de extindere a rolului organizatiilor profesionale, alinierea la practicile oenologice internationale, simplificarea si adaptarea politicii privind etichetarea. Romania poate promova pe piata europeana mai multe soiuri de vin de calitate, precum Feteasca alba, Feteasca regala, Tamaioasa romaneasca, Grasa, Feteasca neagra, Babeasca neagra, Cadarca, Francusa, Busuioaca de Bohotin etc.
Printre masurile vizate se refera eliminarea sprijinului pentru distilarea sub-produselor din vin, pentru stocarea privata sau pentru mustul destinat sucului din struguri. In ceea ce priveste indicatiile geografice, ar urma sa existe doua tipuri de vinuri: cu si fara indicatie geografica (IG) (cele cu indicatie geografica pot beneficia de protectia IG sau a denumirii de origine).
Integrarea in Uniunea Europeana inseamna atat oportunitati cat si riscuri pentru producatorii romani de vinuri. Prin valorificarea potentialului viticol de care dispune Romania, in vederea obtinerii unor avantaje competitive sustenabile pe pietele externe, impune crearea si promovarea unei identitati a vinului romanesc, care sa-l faca vizibil pe rafturile supermarketurilor din Europa, Asia sau Rusia.
Registrul plantatiilor
Au crescut amenzile pentru defrisarile ilegale de vita de vie, imbutelierea neconforma a vinurilor sau pentru plantarea vitei fara autorizatie.
Romania a aliniat legislatia in domeniu la normele europene, prin infiintarea Registrului plantatiilor viticole si carnetul de viticultor.
Limitele minime ale amenzilor pentru nerespectarea acestei legislatii cresc la 2000 RON, pentru infiintarea de plantatii mai mari de 0,1 ha sau extinderea peste aceasta limita a celor existente, fara autorizatie de plantare. Sunt prevazute amenzi mai drastice si pentru defrisarea vitei de vie din soiuri nobile admise in cultura, in suprafata mai mare de 0,1 ha, fara autorizatie de defrisare.
Limitele maxime ale amenzilor cresc la 100 000 RON si se aplica pentru imbutelierea vinurilor DOC in afara arealului delimitat, pentru punerea in consum si comercializarea unor vinuri si a altor produse obtinute din must sau vin, care nu corespund caracteristicilor calitative si de compozitie, pentru livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fara aplicarea insemnelor de certificare a calitatiii sau pentru vanzarea in spatii neautorizate a vinului de masa in vrac.
Registrul plantatiilor cuprinde datele de identificare a tarlalelor, parcelelor viticole si suprafetelor pe soiuri din fiecare parcela, pe persoana fizica si juridica detinatoare. Registrul va fi intocmit in baza cadastrului agricol si a planurilor cadastrale actualizate.
Se infiinteaza si carnetul de viticultor, unde producatorii de struguri pentru vin au obligatia de a tine evidenta productiei si a modului de valorificare a acesteia.
Ministrul Agriculturii trebuie sa aprobe lista soiurilor de vita de vie admise in cultura pentru fiecare regiune viticola, podgorie, centru viticol si directie de productie, pe baza propunerilor facute de Oficiul National al Viei si Vinului impreuna cu Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si asociatiile de producatori.
