
Ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, Valeriu Tabara, a prezentat in cadrul conferintei de presa de marti, 10 mai 2011, proiectul de parteneriat public privat “Amenajare complexa canal Siret – Baragan”.
DATE GENERALE
Proiectul Canalului Siret – Baragan a fost aprobat in anul 1986, iar in anul 1987 a inceput executia primului tronson de canal aferent etapei I-a, in lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judetului Vrancea asigurand apa pentru irigarea unei suprafete de 154.283 hectare.
Tronsonul II, aferent etapei a II – a, pentru o lungime de 140 Km, amplasat pe teritoriul judetelor Vrancea, Braila, Buzau si Ialomita urma sa fie aprobat ulterior.
In Planul de amenajare a teritoriului national – Sectiunea I – Retele de transport, Anexa Nr. 5: Directii de Dezvoltare este prevazut ca obiectiv Canalul magistral Siret-Baragan intre Adjud si Dridu.
Acest canal va avea o lungime de 190 km, cu un debit intre 50-200 mc/s si va putea alimenta o suprafata de aproximativ 500.000 ha, din care 420.000 ha sisteme noi si 80.000 ha prin racordarea unor sisteme existente cu sursa de alimentare in raul Siret.
Parte componenta a Campiei Romane, Spatiul Siret – Ialomita are o suprafata de aproximativ 700.000 hectare, dar este deficitar in resurse de apa.
Suprafata de aproximativ 500.000 hectare propusa a fi alimentata cu apa pentru irigatii din Canalul Magistral Siret-Baragan este situata in Spatiul Siret – Ialomita, in partea de Sud – Est a Romaniei, pe teritoriul cuprins intre zona de confluenta a raului Trotus cu raul Siret la Nord, raul Ialomita la Sud, limita sistemelor de irigatii existente alimentate din Dunare la Est.
Canalul Magistral Siret-Baragan este alimentat din acumularea Calimanesti, ajungand pana la acumularea Dridu, cu posibilitate de alimentare si a vaii Mostistea.
IMPACTUL SOCIAL AL REALIZARII CANALULUI
In acest spatiu, dar si in cel invecinat, mai ales cel montan si submontan, cresterea animalelor are o veche tradiţie. Se apreciază că numărul de ovine, bovine şi porcine se poate dubla sau chiar tripla ca urmare a amenajărilor pentru irigaţii. Ca urmare, există o puternică bază pentru dezvoltarea unor abatoare, fabrici de preparate din carne, produse lactate etc.
Printr-o strategie corespunzătoare domeniul proiectării structurii culturilor, se va putea mări ponderea culturilor furajere din terenul arabil. Această creştere, corelată cu sporirea semnificativă a randamentelor şi cu îmbunătăţirea calităţii furajelor, va conduce în final la creşterea efectivelor de animale din zonă şi implicit la mărirea gradului de folosire a capacităţi lor de industrializare a producţiei agricole animaliere.
O puternică dezvoltare va cunoaşte industria viei şi vinului, a prelucrării fructelor, având în vedere că regiunea este cea mai importantă zonă viticolă şi pomicolă din ţară, podgoriile din Vrancea şi Buzău fiind renumite şi peste hotare.
Prin realizarea canalului se poate asigura un debit de cinci mc/s pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor (urbane şi rurale) aflate în vecinătatea traseului.
Dezvoltarea social-economică a zonei va conduce implicit şi la dezvoltarea turismului, deoarece zona de nord şi nord-vest a spaţiului Siret – Ialomiţa oferă un cadru natural cu un potenţial turistic deosebit.
Printr-o amenajare corespunzătoare a staţiunilor de odihnă şi tratament din zonă, a cabanelor, a drumurilor de acces se poate aprecia o creştere semnificativă a numărului de turişti.
Din punct de vedere al protecţiei mediului, canalul are un impact ecologic favorabil asupra zonei pe care o străbate, contribuind la formarea unor noi biotopuri.
EFICIENŢA REALIZĂRII CANALULUI MAGISTRAL SIRET – BĂRĂGAN ŞI A AMENAJĂRILOR PENTRU IRIGAŢII ALE BĂRĂGANULUI DE NORD ŞI CENTRAL
Canalul magistral Siret-Bărăgan asigură fără pompare apa pentru irigarea suprafeţelor amplasate pe malul stâng (aproximativ 80 la sută din suprafaţă) din lacurile de acumulare existente
Energia electrică necesară este de aproximativ 2-4 ori mai mică decât cea utilizată la suprafeţele deja amenajate
Prin realizarea canalului se pot iriga în anii medii şi ploioşi pe lângă cele 500.000 ha, încă aproximativ 200.000 ha care folosesc, în prezent apa prin pompare din Dunăre, realizându-se o economie de energie electrică de 35 GWh/an, adică echivalentul a 2.25 miI. €/an
Din totalul suprafeţei de 500.000 ha ce va fi racordată la Canalul magistral, 80.000 ha sunt deja amenajate pentru irigaţii, fiind necesare doar lucrări de modernizare
Prin realizarea canalului şi a amenajărilor pentru irigaţii se pot obţine următoarele sporuri anuale de recoltă:
grâu 330.000 tone
porumb 513.000 tone
soia 32.000 tone
floarea soarelui 60.000 tone
furaje 1.800.000 tone
fructe, struguri 133.000 tone
Echivalentul acestor sporuri de recoltă la preţul mondial al pieţii este de aproximativ 120.000.000 Euro/an,ceea ce va conduce la eliminarea importurilor de cereale şi se pot crea chiar disponibilităţi pentru export.
ETAPE DE IMPLEMENTARE
Asigurarea cadrului legislativ pentru finanţarea proiectului
Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru amenajarea complexă a interspaţiului Siret – Ialomiţa, atât din punct de vedere al realizării Canalului magistral Siret – Bărăgan, cât şi al sistemelor de irigaţii aferente.
Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind amenajarea complexă a interspaţiului Siret – Ialomiţa, atât din punct de vedere al asigurării sursei de apă pentru irigaţii, cât şi al reabilitării respectiv punerii în funcţiune a sistemelor de irigaţii existente şi noi.
Finalizarea tuturor lucrărilor aferente etapei I (varianta III de mai sus), deoarece nerealizarea acestora va conduce la degradarea lor continuă, creând un impact ecologic negativ asupra întregii zone străbătute de canal (valoarea lucrărilor executate la canal, până la 31 iulie 2003, este de 2,84 milioane euro, la care se adaugă cca 0,3 milioane euro pentru finalizarea lucrărilor de la intersecţia canalului cu căile de comunicatie, lucrări realizate de Ministerul Transporturilor şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, în proporţie de 97 la sută – conform unui studiu elaborat de AQUAPROIECT).
Sursa: www.maap.ro





