Productia de oua la gaste prezinta numeroase particularitati ce trebuie cunoscute pentru a putea stapani tehnologic perioada de ouat si a realiza curbe de ouat cat mai lungi si mai ample. Cateva din aceste particularitati sunt urmatoarele:
Caracterul sezonier al productiei de oua
Este determinat in mod natural de alternanta anotimpurilor, in mod special de schimbarea duratei zilei lumina, dar si de alti factori specifici de sezon, ca temperatura si hranirea. Sub influenta stimulilor luminosi in hipotalamus se secreta hormonii de eliberare, care intensifica dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni. Gastele nesupuse programului de fotostimulare a productiei incep ouatul in luna ianuarie-februarie, in functie de intensitatea luminii naturale a perioadei, de blandetea anotimpului, depunerea ultimelor oua avand loc in cursul lunii mai.
Caracterul ciclic al productiei de oua
Sezonul de ouat fiind scurt (17-20 saptamani, in cazul ouatului natural) se repeta in fiecare an, inregistrandu-se deci anual cate un ciclu de ouat. In conditiile tehnologiei intensive de exploatare a gastelor se pot obtine doua cicluri de productie pe an (ciclu de primavara si ciclu de toamana), care se succed alternativ, intreaga viata productiva a pasarilor. Se considera economica exploatarea gastelor timp de 4 ani adica 7-8 cicluri de ouat. In functie de varsta reproducatorilor, productiile medii difera, fiind mai mici in anul 1, inregistrand un maxim in anul 2, dupa care descresc in anul al 3-lea si al 4-lea.
De asemenea, productiile medii sunt mai mari in ciclul de primavara decat cel de toamna, care este de altfel si mai scurt (10-12 saptamani), inregistrandu-se la rasele cu aptitudini pentru ouat, pana la maximum 80% din productia primului ciclu. Structura pe varste a matcii de reproductie este: 35% gaste in primul an de ouat, 25% gaste in al 2-lea an de ouat, 22% gaste in al 3-lea an de ouat, 18% in al 4-lea an de ouat.
Caracterul ritmic si discontinuu
La gasca, perioadele de ouat alterneaza cu perioadele de intrerupere a ouatului. Pe baza corelatiei pozitive intre cadenta ouatului si productia de oua, prin control individual pe o perioada determinata (7-10 zile) se pot stabili acele femele care vor inregistra productii corespunzatoare, acestea putand fi eliminate din timp din loturile familiale.
Intensitatea ouatului
Este caracteristica pentru gastele de reproductie, inregistrand o perioada ascendenta, mai scurta, in care procentele de ouat isi maresc valorile rapid, o foarte scurta perioada de varf a productiei, dupa care urmeaza o perioada descendenta, cand procentele de ouat scad destul de lent. Aceste valori caracterizeaza curba de ouat, care este diferita in functie de rasa, ciclu si an de productie. Astfel, la rasele usoare si semigrele, nivelul maxim al intensitatii ouatului poate atinge 45-50%, in timp ce la rasele grele procentul maxim nu depaseste 25-30%. In conditiie ouatului declansat la lumina naturala, intrarea in ouat a femelelor in primul an de ouat este mai tardiva.
Precocitatea ouatului
Gastele incep ouatul la varsta de 32-40 saptamani, cu unele exceptii chiar la 28 saptamani. Rasele usoare si semigrele sunt mai precoce decat cele grele. Pe ore putem preciza ca in cursul a 24 de ore de ex. 61% din femele depun ouale pana la ora 8, 24% intre 8-12, iar 15% intre orele 12-18. Se considera ca gastele care oua o perioada mai mare de timp inregistreaza si o productie de oua superioara. In acest sens este importanta dirijarea declansarii ouatului prin programe, cat mai de timpuriu si depistarea individuala a acelor exemplare care inceteaza ouatul devreme, pentru a fi eliminate de la reproductie inca din anul 1 de ouat. Depistarea femelelor care au incetat ouatul devreme se face in luna aprilie, de regula imediat ce se constata o scadere a curbei de ouat. Prin controlul inchiderii ischiumurilor se elimina toate femelele din anul 1 de ouat care au avut un ciclu scurt de productie. Se considera astfel, ca aplicarea acestei reforme timpurii de 30-40% la femelele din anul 1 conduce la ridicarea productiei medii a lotului de reproductie in urmatorii ani de ouat, ramanand in productie numai femelele cu o buna amplitudine a ciclului de ouat.
Loturile de productie
Este o unitate formata din indivizi de varsta apropiata, in cadrul careia se creeaza relatii de afinitate si ierarhie intre diferite grupuri si indivizi. Formarea loturilor trebuie sa preceada cu 8-10 saptamani declansarea ouatului. Daca este posibil este bine ca lotul de reproductie odata format sa se pastreze astfel toata viata productiva a gastelor. Dupa constituirea lotului, trebuie observat comportamentul gastelor. In momentul in care nu se mai constata existenta unor grupuri mici izolate si dispersate sau a unor indivizi izolati si nu se oserva batai intre masculi, lotul este constituit. Marimea maxima alotului de reprodutie nu trebuie sa depaseasca 500-600 indivizi, iar raportul intre sexe sa fie de 1/3-1/4.
Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica
