
Importanta ingrasamintelor organice este unanim recunoscuta, influentand favorabil cresterea productiei dar si retinerea apei in sol. Pe solurile sarace de tip brune de padure si podzoluri este necesara folosire gunoiului de grajd la cultura porumbului.
Aplicand o data la doi ani doze moderate de gunoi de grajd, respectiv 20 tone/ha, s-a dovedit cel mai eficient sistem de fertilizare pentru porumb in zona colinara si de deal. In anii in care nu se aplica gunoi de grajd se vor imprastia doze moderate de ingrasaminte chimice respectiv 60 kg/ha azot substanta activa si 60 kg/ha fosfor substanta activa.
Rezultate bune se pot obtine si aplicand odata la 4 ani, 40 tone/ha gunoi de grajd si anual ingrasaminte chimice cu azot si fosfor.
Sporurile cele mai mari de productie la porumb se realizeaza in cazul administrarii gunoiului de grajd toamna si incorporat prin aratura adanca.
Gunoiul de grajd este considerat un ingrasamant organic, complex si complet, fiind des utilizat pentru culturile agricole. Unele dintre cele mai bine cunoscute caracteristici ale acestuia sunt:
contine intregul complex de nutrienti necesari plantelor cultivate;
ingrasamant universal, adecvat pentru toate tipurile de plante si de sol;
utilizare mai ales pe solurile sarace in humus, pe cele nestructurate sau degradate, cele de tip argilos, facandu-le mai aerate, solurile nisipoase, imbunatatind proprietatile lor de a retine apa (procesele de demineralizare a materiei organice nu sunt rapide, din cauza contributiei plantelor utilizate pentru asternut, si, prin urmare, nitratii sunt eliberati treptat);
introdus in sol, gunoiul de grajd contribuie la imbunatatirea starii structurale, la cresterea capacitatii calorice si a resurselor de apa disponibile;
actiune benefica asupra activitatii macro si a celei microbiene din sol, prin stimularea acestora si dezvoltarea microorganismelor.
Aflati mai multe despre principalele tipuri de gunoi de grajd si compozitia acestora aici >>>
De asemenea, se va evita poluarea cu gunoiul de grajd aplicat pe solul agricol pentru a creste aportul de nutrienti si a imbunatati calitatea culturii. Cand acest surplus de nutrienti se infiltreaza prin terenul agricol si ajunge in mediul inconjurator exista riscul ca acesta sa devina poluant, in principal din cauza nitratilor proveniti din compusii azotati. Prin urmare, imprastierea fertilizatorilor minerali si a dejectiilor animaliere trebuie facuta cu atentie, atat in ceea ce priveste cantitatea, cat si perioada aplicarii, pentru a reduce riscul supra-acumularii nutrientilor si infiltrarea acestora. Mai multe detalii aici >>>




