
Cele mai importante acte legislative referitoare la acest domeniu sunt Directiva Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protectie a porcilor, care este o versiune codificata a directivelor precedente (Directiva Consiliului 91/630/CEE din 19 noiembrie 1991, Directiva Consiliului 2001/88/CE din 23 octombrie 2001 si Directiva 806/203).
Normele generale cu privire la bunastarea animalelor se aplica si porcinelor. Dintre aceste norme generale amintim:
Toate animalele trebuie hranite cel putin o data pe zi. Daca porcii sunt furajati in grupuri si restrictiv sau cu un sistem automat de furajare individuala, fiecare animal din grup trebuie sa primeasca hrana in acelasi timp.
Pentru toate cerintele privind spatiul liber minim necesar pentru diferite categorii de porci, sunt valabile prevederile Directivei Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie 2008.
Intr-un adapost pentru porcine, nu se accepta un nivel de zgomot permanent mai mare de 85 dB. Cerinţele minime privind iluminatul prevad o intensitate de 40 lucsi. La aceasta intensitate luminoasa, personalul isi poate desfasura munca in mod corespunzator, prevenindu-se accidentele; de foarte multe ori, recomandarile indica valori mai mari ale intensitatii luminii.
Animalele ranite sau bolnave trebuie mutate in boxe individuale (nu standuri) conform Directivei 2008/120/CE din 18 decembrie 2008.
Porcii trebuie sa aiba acces la o cantitate suficienta de material manevrabil / pentru ramat.
Statele membre garanteaza ca:
orice persoana care angajeaza sau implica alte persoane pentru ingrijirea porcinelor garanteaza ca persoanele care ingrijesc animalele au primit instructiunile si indrumarile privind dispozitiile relevante;
se organizeaza cursuri de formare corespunzatoare. Aceste cursuri de formare trebuie sa insiste, in special, asupra aspectelor privind bunastarea.
Bunastarea porcilor poate fi asigurata in sisteme de crestere dintre cele mai variate. Alegerea sistemului de crestere si a numarului de porci trebuie sa fie in conformitate cu experienta si pregatirea fermierului.
Trebuie sa se aiba in vedere problema bunastarii animaleor inainte de a instala in cadrul fermei echipamente complexe, cum ar fi cele care controleaza temperatura, curentii de aer sau livrarea hranei. Cu cat aceste echipamente sunt mai sofisticate, cu atat mai putin sunt capabile animalele sa isi foloseasca comportamentele instinctive pentru a modifica efectul conditiilor de mediu nefavorabile si cu atat mai mare este riscul ca animalele sa sufere in cazul unor defectiuni mecanice sau electrice.
Astfel de sisteme sofisticate are trebui instalate numai in fermele in care exista personal constiincios, cu pregatire adecvata atat in privinta ingrijirii traditionale a animalelor, cat si în privinta folosirii echipamentelor moderne.
In general, cu cat o ferma este mai mare, bunastarea animalelor se asigura mai greu. Indiferent de dimensiunea fermei, este important sa se aiba in vedere bunastarea fiecarui animal.




