Cultura visinului este relativ redusa in Romania cu toate ca visinile sunt cerute in cantitati mari la export pentru multitudinea formelor de intrebuintare si pentru continutul bogat in elemente nutritive, saruri minerale si vitamine.

Beneficiind de un sortiment valoros de soiuri autofertile autohtone, portaltoi nanizanti si tehnologii moderne de cultura, simplificate si eficiente, tara noastra trebuie sa extinda intr-un ritm destul de rapid cultura superintensiva a visinului.

Visinul se cultiva pe zonele colinare din judetele: Botosani, Iasi, Cluj, Bacau, Mures, Vaslui, Arges, Vrancea, Valcea, Dolj, dar si in gospodariile populatiei din zonele de campie sau cele premontane.

Noile soiuri introdu-se in tara au un habitus redus si se preteaza la intensivizarea acestei culturi. Cele mai bune rezultate s-au obtinut cu soiurile Nana, Vrancean, Ilva, in livezi si cu Timpurii de Cluj in gospodarii.

Soiul Nana este un visin cu vigoare mica, fructifica pe ramuri plete si se comporta bine la densitati mari de 1900-2500 pomi/ha, asigurand productii medii de 15-25 tone/ha. Fructul este mare, sferic, de culoare rosu-inchis. Epoca de recoltare este15-25 iunie.

Plantatia de visin superintensiv se infiinteaza pe terenuri usoare si bine drenate la distanta de 3 m intre randuri si 1,5 m pe rand. Intervalul se poate utiliza pentru a infiinta culturi intercalate de legume (dovlecei).

Soiul Nana este dirijat sub forma de vas aplatizat si fructifica pe ramuri plete. Ramurile plete sunt mici, subtiri si prezinta muguri floriferi, conici, alungiti sau ovoizi.

Pentru normarea incarcaturii pomilor se fac taieri de reductie a semischeletului si de rarire a pletelor si ramurilor mijlocii la 15-20 cm una de alta. Taierile de productie se pot face si in vara dupa recoltarea fructelor cu rezultate foarte bune. In zonele reci din cauza ingheturilor sau in cazul florilor atacate de Monilinia sunt necesare taieri suplimentare pentru eliminarea ramurilor afectate.