
In ziua de 26 septembrie 2007 in cadrul seminarului “Marketingul agricol si piata virtuala de gross pentru produse agricole” care sa desfasurat la Pecica, Judetul Arad, domnul Gabel Istvan, secretar adjunct la Camera Agrara din Bekescsaba, a prezentat o informare privind inpactul aderarii la Uniunea Europeana asupra pietei produselor agricole din Ungaria.
In Ungaria sunt 19 judete. Judetul Bekescsaba asigura 10% din productia agricola a tarii vecine si se mai numeste “Camara Ungariei”. Aici a existat o puternica industrie alimentara. O mare partea din aceasta este falimentara. Astazi comertul stabileste capacitatile de productie a industriei prelucratoare, iar ceea ce ramane din ceea ce castiga comertul si industria revine producatorului agricol.
In 2005 si 2006 pretul cerealelor au crescut cu 70% iar pretul la porc a scazut cu 10 %, si s-au creat mari necazuri crescatorilor din tara vecina. Anul acesta pretul la cereale sa dublat si astfel crescatorii de porcii sunt in pragul falimentului.
In Ungaria strategia de marketing este valabila doar in sctorul de legume si fructe proaspete pe piata. In celelalte domenii agricole nu se poate vorbii de marketing atata timp cat se petrec anomalii de pret pe piata produselor agricole.
Trei avantaje a adus aderarea Ungariei la Uniunea Europeana. In primul rand prin practicarea pretului de interventie, pretul la grau a crescut la 101 euro/tona. De asemenea a crescut pretul minim si la alte produse. In al doilea rand subventia la hectar a ajuns la minim 8000 forinti si la maxim de 40 000 de forinti in functie de cultura. In al treilea rand, datorita aderarii la UE, fermierul din Ungaria beneficiaza si de o buna prima pentru mediu.
Relatiile dintre fermierii romani si unguri au fost reluate si au devenit normale dupa 90 de ani. Inainte de 1917 multi tarani din judetul Bekescsaba aprovizionau orasele Arad si Oradea cu produse agroalimentare si indeosebi cu legume.
Astazi se are in vederea mai multe masuri de impulsionare a relatiilor romano-ungare:
· arendarea de catre fermierii unguri a unor terenuri agricole in Romania;
· crearea unor legaturi economice (realizarea unor firme romano-maghiare de comert, sau a unor reprezentante);
· integrarea productiei (finantarea unor imputuri);
· colaborarea pentru a crea o baza logistica in vederea productiei si desfacerii;
· preluarea productie agricole din cele doua judete in vederea realizarii de biocombustibil;
· reluarea relatiilor la nivel de societate civila si administratie publica.
Pentru fermieri informatia este esentiala. Tocmai de aceea fermieri unguri urmeaza cursurile serale de specialitate fara de care nu primesc subventii. Tot in sprijinul fermierilor este si Camera Agrara din Bekescsaba. Aceasta sa infiintat in 1994. si ofera consiliere de specialitate. Editeaza o publicatie de specialitate (in ziua de 15 a fiecarei luni), care este distribuita gratuit membrilor din 3 judete. Reprezentanta locala inpreuna cu consilierii agricole ofera intermedieri pe piata de desfacere in judetul Bekescsaba.
Domnul Gabel prezinta in finalul informarii sale pericolulul pe care il va avea in 2013 sistarea subventiei la export, in conditiile in care pretul european la produse va fi tot mai mare si consumatorul va plati mai mult. El afirma in cele din urma ca mediul curat si nealterat va avea tot mai multa valoare. Binenteles ca se referea la banii ce vor venii pentru protejarea mediului din spatiul rural.




