Apa provenita din topirea zapezilor sau apa izvorului ce a rupt scoarta pamantului si a tasnit la suprafata, aluneca repede, limpede si bine oxigenata peste franturile de piatra rupte din trupul muntelui. Pentru a tine stavila tumultului de apa rostogolit, plantele si animalele si-au alcatuit trupul in asa fel, ca sa aiba cat mai putin de indurat din cauza urgiei apei spumegande.
Mai toate plantele se intind ca niste fire lungi si subtiri. Fetele pietrelor fundului, intoarse spre lumina, sunt imbracate in paturi moi, lunecoase de culoare galbena, verde, bruna, purpurie si rosie, ce alcatuiesc o adevara crusta a unei lumi de fiinte microscopice din randul plantelor, in care isi gasesc adapost un furnicar de animalute ce ciugulesc cu pofta din acest acoperamant vegetal. Fauna apelor de munte si-a ales drept salas substratul tare sau mort format din petre, trunchiuri de arbori, frunze moarte, cochilii de moluste acvatice, fundul malului, nisipului.
In acest mediu acvatic al paraielor de munte isi duc viata un numar de pesti dintre care cei mai multi apartin neamului pastravului sau al salmonidelor.
Cel mai cunoscut este pastravul pe care il gasim inclusiv in lacurile alpine din Retezat, Fagaras sau pe raurile Bistrita, Dorna, Somesul rece, etc.
In mai multe crescatorii din tara se creste pastravul curcubeu, care a fost importat si aclimatizat in tara noastra.
Un alt reprezentat al pastravului este fantanelul introdus in tara pentru prima data in anul 1906 si este raspandit in raurile din judetul Suceava, in afluentii Muresului, sau Somesului rece, sau cei ai Nerei din regiunea Banat.
Alti pesti din zona de munte sunt sglavocul si grindelul (are o carne gustoasa, apreciata pe plan local).
In zona inferioara a apelor de munte traieste lipanul (un reprezentant al salmonidelor) pe majoritatea raurilor de munte din tara: Crisul repede, Timis, Cerna, Jiul, Lotru, Arges, Buzau, Bistrita, Moldova Moldovita, Sebes, Strei etc. Lipanul are o carne nespus de gustoasa si cu miros de cimbrisor.
In apele mari, adanci de munte traieste lostrita o specie rara de salmonide care poate ajunge la 1 m lungime si 10-12 kg. Din cauza pescuitul nechibzuit este socotit monument natural si este ocrotit de lege. Azi se mai intalneste pe raurile Bistrita, Viseu, Vaser.
In zonele de munte, in regiunea ei superioara traieste un animal, ce nu nu este un peste propriu-zis, cunoscut in popor cu numele de chiscar.
Domeniul acvatic din josul zonei pastravului este stapanit de scobar. Aproape nu exista apa din Ardeal din zona de munte si colinara care sa nu aiba scobar. Este prezent si in raurile de munte din restul tarii. Carnea este dulce, dar cu multe oase.
Mreana este un peste raspandit in zona de deal – munte, unde atinge greutatea de 4-5 kg. O alta specie asemanatoare, mreana vanata pe langa carnea gustoasa are si mai putine oase.
Cleanul este un alt peste important din apele care incep de la zona pastravului in jos. Pe Mures se prind exemplare de 3 kg de clean.
Zvarluga este un peste cu carne gustoasa care traieste in toate raurile cu fundul malos si cursul linistit. Spre deosebire de zvarluga o noua specie asemanatoare, numita fita a fost descoperit pe raul Nera din sudul Banatului.
