Valoarea nutritiva a diferitelor materii prime variaza in functie de metodele de prelucrare, conditiile climaterice locale si de anotimp. Reteta va trebui sa corespunda resurselor zonale si toate materiile prime componente vor trebui analizate din punct de vedere fizic, chimic si al incarcaturii microbiene.
Materiile prime mai ieftine folosite pentru realizarea retetei trebuie sa fie potrivite pentru broileri. Calculatorul va fi folosit pentru realizarea de retete economice si echilibrate in toti componentii acestora. Folosirea enzimelor permite utilizarea unor materii prime care altfel nu sunt agreate si bine asimilate de pasari; de exemplu beta-glucanaza permite includerea in ratie a orzului fara a cauza probleme.
Cerealele si alte materii prime sunt susceptibile de contaminare cu mucegaiuri daca sunt depozitate in spatii improprii si in conditii de umiditate crescuta. Aceasta va conduce la proliferarea micotoxinelor care, in functie de gradul de contaminare, pot produce imbolnaviri, reduce rata de crestere si conversia furajului, pot afecta calitatea asternutului, conditii care vor duce in final la degradarea carcasei pasarilor. Este recomandat sa se adauge substante inhibitoare pentru mucegaiuri pentru a evita contaminarea si a stopa producerea de micotoxine.
Faina de soia cu nivel redus de proteina poate avea un continut ridicat de potasiu, ceea ce conduce la producerea de fecale lichide, la degradarea asternutului si, in consecinta, la o calitate scazuta a carcasei. Folosire de faina integrala de soia, full fat soia va avea efecte benefice asupra imbunatatirii digestibilitatii.
SURSE DE GRASIMI
In retete se pot introduce grasimi de origine animala sau vegetala. Grasimile animale, cum este seul, contin mai multi acizi grasi saturati care sunt mai greu digerabili, mai ales de catre aparatul digestiv al puiului tanar. Ele pot cauza degradarea asternutului si – in consecinta – calitatea carcasei. In retetele starter si grower este recomandat sa se foloseasca grasimi continand un procent ridicat de acizi grasi nesaturati.
Exemplu:
-
- 60% ulei de soia;
- 20% ulei mixt;
- 20% grasime animala.
In retetele finisher, folosirea acestor tipuri de uleiuri nu este necesara, deoarece un nivel ridicat in acizi nesaturati va dauna calitatii carcasei si gustului carnii. Tipurile de grasimi folosite in retetele finisher pot avea un procent ridicat de acizi grasi saturati.
Exemplu:
-
- 30% ulei de soia;
- 20% acid palmitic;
- 50% grasime animala.
GRANULAREA
Performantele broilerilor si eficienta conversiei furajului vor fi superioare daca se foloseste furaj granulat (pentru puii mici se va brizura). Exista dovezi care arata ca tratamentul termic al furajului imbunatateste digestia si reduce gradul de contaminare microbiana. Injectia cu aer (expandarea) a furajului are efecte similare, desi pierderile de furaje sunt ceva mai mari cand se foloseste furaj expandat. Ambele procese trebuie bine supravegheate, evitand excesul de temperatura pentru a reduce la minim degradarea proteinelor si vitaminelor.
In ceea ce priveste granularea, se poate adauga 0,5 – 1,0% grasime in reteta, aceasta ajutand la lubrifierea componentilor. Adaosul se poate face prin spreiere in faza terminala de granulare, pentru a le creste valoarea energetica, fara a reduce consistenta si durabilitatea acestora. Daca ingredientele ratiei sunt dificil de granulat, se poate adauga pana la 2,55% hemiceluloza sau bentonita. Inainte ca furajul sa fie introdus in presa, acesta trebuie incalzit pentru 20 de secunde la 85 – 90°C. Dupa ce ies din presa, granulele trebuie racite rapid cu aer rece pana la 10°C deasupra temperaturii camerei in interval de 15 min. Acest procedeu va reduce degradarea vitaminelor si aminoacizilor datorata caldurii, dar nu va oferi garantii in ceea ce priveste contaminarea bacteriana.
Textura si marimea granulelor sunt de maxima importanta in realizarea performantelor planificate. Sunt recomandate urmatoarele dimensiuni pentru granule:
-
- 0 – 10 zile > brizura;
- 11 – 28 zile > granule cu diametrul de 2-3 mm;
- 28 zile – sacrificare > granule cu diametrul de 3 mm.
FURAJARE CU GRAU INTEGRAL
In zonele in care graul se cultiva pe suprafete intinse, se pot economisi multi bani prin folosirea integrala a acestuia in reteta broilerilor. Nivelul la care graul poate fi introdus in reteta este urmatorul:
-
- starter – nu se introduce;
- grower – se va introduce treptat pana la 15%;
- finisher – se va introduce treptat pana la 20%.
Retetele cu continut mai mare de grau determina incetinirea cresterii, conversia mai slaba a furajului, mai slaba dezvoltare a pieptului si carcasa va contine mai multa grasime. Acest mod de furajare prezinta insa si avantaje. In afara de costul mai redus al retetei, acolo unde reteta poate fi modificata zilnic (este controlata de computer) existenta graului in ratie permite controlul, indeaproape, al necesitatilor de hrana ale pasarilor in functie de varsta. In consecinta, pasarile vor fi hranite in functie de un program care va preveni reactiile inerente schimbarilor bruste de reteta. Un al doilea avantaj este ca graul are efecte benefice asupra intestinului, acest fapt conducand la imbunatatirea digestiei si la o mai buna rezistenta la coccidioza.
Graul trebuie eliminat din ratie cu doua zile inainte de sacrificare, pentru a nu afecta procesul de prelucrare.
Trebuie avut, de asemenea, in vedere nivelul medicamentelor si micronutrientilor in reteta, deoarece introducerea suplimentara a graului reduce proportional nivelul acestora.
ALIMENTATIA
Echipamentul de furajare se distribuie in mod egal in hala, astfel incat pasarile sa aiba acces usor la aceasta. Pentru a folosi in totalitate frontul de hranire al halei, distanta dintre hranitoarele tronconice va fi de ce putin 50 cm, pentru ca in cazul cand puii se hranesc de la doua tronconice alaturate sa nu se deranjeze reciproc.
Frontul de furaj difera in functie de varsta si de echipamentul folosit.
Initial, furajul trebuie administrat in granule mici sau negranulat, pe capacelele cutiilor de pui, pe tavite sau cofraje de oua, astfel ca furajul sa fie raspandit pe 25% din suprafata tarcului sau a spatiului de hranire, cand nu se folosesc tarcuri. In prima saptamana se va folosi o tavita la 100 pui, iar dupa 7 – 10 zile se va trece treptat la hranitoare tronconice sau la jgheaburi de furaje.
Programele de hranire folosite astazi combina diferite retete, administrate succesiv, in functie de varsta puilor (de start, crestere si finisare).
Programele de furajare trebuie sa se bazeze pe relatia dintre cerintele organismului in ceea ce priveste greutatea corporala si varsta la care puii vor fi vanduti. Alegerea programelor optime este esentiala pentru a ajunge la o greutate mare si o conversie buna. In plus, compozitia carcasei este influentata cu certitudine de programele de hranire si de compozitia furajelor.
Continutul energetic al furajelor difera in functie de tipul de reteta, putandu-se folosi atat furaje cu nivel energetic mai mic, cat si furaje cu nivel energetic mai mare: o crestere a energiei in dieta determina cresterea cerintelor si pentru ceilalti nutrienti in balanta dietei, ceea ce duce in mod normal la o crestere a costului furajului, dar ofera si garantia unor performante superioare. De exemplu, o crestere a nivelului energetic in dieta cu 55 kcal/kg, va imbunatati eficienta furajului cu “4” puncte de conversie (0,04). Folosind aceasta relatie si studiind costul furajului, se poate determina daca modificarea energiei din dieta este economica, operatia pe care o face insa calculatorul asistat de un nutritionist.
Raportul energie – proteina ofera informatii asupra cerintelor de nutrienti in diferite stadii de crestere a broilerilor. Astfel, la un nivel de 3000 – 3200 kcal/kg sunt necesare urmatoarele raporturi energo-proteice:
-
- starter 133 – 135
- crestere 155 – 160
- finisare 170 – 175
Un raport energo – proteic prea ridicat poate reduce cantitatea ingerata de furaje, iar pasarile pot consuma mai putin decat nivelul acceptabil de aminoacizi esentiali si de microcomponente. De aceea, atat pentru criteriul economic, cat si pentru confortul puilor, trebuie folosite raporturi energo-proteice corecte.
Reducerea raportului mareste, in general, costul furajului, dar reduce depunerile de grasime abdominala.
Componentele furajului reprezinta expresia cea mai elocventa in cresterea puilor. Mijloacele de reducere a costurilor la furaje depind de urmatoarele criterii:
-
- valabilitatea ingredientelor, costul si calitatea acestora;
- temperatura mediului ambiant;
- greutatea dorita la livrare, conform cerintelor pietei.
Materiile prime (ingredientele) variaza de la o tara la alta, de la un anotimp la altul si, de asemenea, in functie de hibrid si de varsta. Variatia compozitiei nutretului si calitatea furajelor sunt probleme majore, pentru aceasta existand formule cu specificatii diferite, la care se recomanda diferite forme de control al calitatii.
Cerealele trebuie sa corespunda standardelor privind maximum de toleranta admis pentru micotoxine (de exemplu, porumbul nu trebuie sa contina mai mult de 20 ppm aflatoxina).
Srotul de soia trebuie sa fie prelucrat la temperaturi corespunzatoare, pentru a distruge factorii antitriptici.
Trebuie, de asemenea, avut in vedere ca alegerea compozitiei unui furaj este determinata de diferiti factori, cum ar fi:
-
- disponibilitatea;
- pretul materialelor prime;
- constrangerile proprii fabricilor de nutret;
- materiile folosite;
- capacitatea de stocare;
- constrangeri generate de formulare si de clima.
Puii de carne au performante bune cu numeroase tipuri de alimente complete, cu conditia sa fie echilibrate.
Recomandarile de nutret sunt pentru temperaturi ale mediului ambiant de 20 – 25°C, iar cand temperatura variaza semnificativ fata de acest nivel, cerintele nutritive se modifica, se ajusteaza.
Pe masura ce temperatura descreste, ingerarea furajelor creste:
-
- de regula se reduce, cu un punct, din eficienta furajului pentru fiecare 1°C redus fata temperatura optima;
- pe masura ce temperatura creste, scade apetitul deci, si cantitatea de furaj ingerata;
- temperaturile mai mari de 29°C reduc eficienta consumului de furaj, cu un punct, pentru fiecare crestere a temperaturii cu 0,5°C;
- peste 32°C pierderile se maresc cu 1,5 puncte, pentru fiecare 0,5°C.
Furajele pentru demaraj, administrate ca brizura si furajele de crestere si finisare in granule, sunt necesare pentru a reduce risipa furajului si pentru a creste eficienta consumului. Marimea granulelor trebuie adaptata in functie de varsta. furajul pentru “starter” trebuie sa aiba marimea granulelor de maximum 2 mm, in cazul cand nu se foloseste brizura.
Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana
