In urma vizitelor de monitorizare a turmei de zimbri din Muntii Tarcu de saptamana trecuta, rangerii WWF-Rewilding au descoperit ca 4 exemplare au murit din cauza unei combinatii de factori. Cei mai slabiti dintre zimbri au fost alungati din turma, ceea ce i-a facut extrem de vulnerabili, drept urmare, cel putin doi dintre ei au cazut prada unei haite de caini hoinari ce s-a format in zona.

Iarna este o perioada care pune la incercare supravietuirea zimbrilor, cand acestia consuma multa energie in cautare de hrana. Cei mai slabi dintre ei suporta consecintele selectiei naturale, fiind exclusi din turma pentru ca ar putea pune in pericol intregul grup, atragand atentia pradatorilor. Din nefericire, acest lucru s-a si intamplat.

Echipa WWF a fost in teren impreuna cu medicul veterinar si membri ai asociatei care gestioneaza fondul cinegetic, au analizat datele, urmele de pe cadavre si din jurul cadavrelor, precum si inregistrarile de pe camerele de monitorizare amplasate in zona, concluzionand ca un grup de caini salbaticiti a haituit si atacat cel putin doua dintre exemplare (ambii masculi).

Cel mai puternic grup de pradatori din zona, o haita de caini

In zona exista o haita de 15 caini salbaticiti. Acestia nu sunt pradatori naturali, ci unii care pradeaza fauna salbatica, cu consecinte pe termen lung care nu pot fi inca masurate. Aceste exemplare au fost observate de echipa WWF cu ajutorul camerelor de monitorizare (o haita de 8 exemplare si inca 4 alte exemplare izolate), de catre membri ai asociatiei fondului cinegetic prin observare directa (15 exemplare de caini salbaticiti hranindu-se din cadavrul zimbrului ucis) si de catre muncitorii forestieri (angajati pentru exploatarile din zona Bobaia). Aceasta haita este in prezent cel mai puternic grup de pradatori din zona, facand competitie neloiala lupilor de aici. Ei diminueaza semnificativ numarul indivizilor din speciile salbatice care sunt hrana pentru lupi (cerbi, caprioare, mistreti, iepuri etc.), iar acestia nu mai sunt atrasi de o biodiversitate ridicata si au sanse mult mai mici sa formeze o haita.

Imaginile surprinse de camerele noastre de monitorizare confirma prezenta lupilor in zona, insa in numar redus. Localnicii, in special proprietarii de oi, isi explica disparitia unui numar important de animale domestice in anul trecut (fara alarmarea cainilor de paza in momentul atacului), prin activitatea acestei haite de caini salbaticiti. Membrii asociatiei cinegetice au identificat in teren (dupa urme) si haituirea unui porc mistret pornind de pe valea Raului Lung, trecand peste valea Raului Alb si pana in Valea Higegului.

Conform unui studiu recent realizat in cadrul proiectului WOLFLIFE – „Implementarea celor mai bune practici pentru conservarea in-situ a speciei Canis lupus la nivelul Carpatilor Orientali”, cainii hoinari si cainii de la stane nesupravegheati au un impact negativ semnificativ asupra speciilor de fauna salbatica. Acest impact se manifesta fie prin transmiterea de boli, fie prin uciderea diferitelor specii de fauna salbatica. Gestionarii de fauna cinegetica reclama frecvent atacuri ale cainilor nesupravegheati de la stane, care se grupeaza in haite si ucid indivizi adulti sau juvenili din specii de cervide precum caprior, cerb sau alte specii: mistret, iepure.

Mai mult, rata de inmultire a acestora este semnificativ mai mare decat a lupilor, deoarece, spre deosebire de pradatorul natural, toate femelele de caine se reproduc, nu doar femela alfa. Totodata, femelele de caine sunt disponibile la mai multe imperecheri anual, in timp ce lupul este constrans la un singur moment, acela al sezonului de reproducere. In doua generatii, acesti caini devin salbatici. Densitatea mare de caini hoinari e favorizata direct sau indirect de catre oameni. Zonele locuite de oameni ofera hrana si adapost fata de pradatori (carnivore mari). In aceste conditii, cainii hoinari si cei de la stana devin competitori ai speciilor de fauna precum lupul si rasul. Mihai Pop, expert in cadrul ACDB, estimeaza faptul ca densitatiile de caini hoinari pot ajunge si pana la 40 de caini hoinari pe fond cinegetic indeosebi in fondurile suprapuse cu asezari umane, existand potentialul ca la nivelul tarii numarul acestora sa fie de ordinul zecilor de mii.

Anca Tomescu, director Competence Center Stray Animal Care, al VIER PFOTEN Romania considera ca “solutia pe care o ofera legea pentru gestionarea cainilor fara stapan este inefcienta si din pacate incurajeaza abandonul. Suntem deschisi spre orice colaborare cu autoritatile locale si organizatii nonguvernamentale pentru o rezolvare sustenabila si nonviolenta a problemei cainilor salbaticiti”.

Masuri necesare pentru diminuarea numarului de caini hoinari din salbaticie

WWF Romania propune Masuri necesare pentru diminuarea numarului de caini hoinari din salbaticie formarea unui grup de lucru cu reprezentanti ai autoritatilor de mediu, administratorilor fonduror cinegetice, organizatii pentru protectia animalelor, experti in fauna salbatica si autoritati locale, pentru a identifica masurile imediate, printre care:

• • actiuni de constientizare a oamenilor cu privire la utilizarea responsabila a cainilor si campanii demonstrative pentru castrarea si tratarea (vaccinarea, deparazitarea) cainilor hoinari sau a cainilor cu stapan.
  • implicarea autoritatilor locale in proiecte de sterilizare, vaccinare si microciparea a cainilor si prevenire a abandonului.
  • crescatorii de animale sa renunte la utilizarea exemplarelor de caini metis si sa foloseasca, in schimb, caini din rase ciobanesti traditionale, iar exemplarele utilizate pentru paza sa fie hranite corespunzator, vaccinate si dotate cu jujeu.
  • planuri de actiune pentru reducerea abandonului cainilor si resurse pentru capturarea acestora, precum si sanctionarea abandonului conform legislatiei in vigoare.
  • cercetari aprofundate pentru a studia si cunoaste care sunt interactiunile spatiale si comportamentale dintre caini si alte specii de fauna salbatica, indeosebi carnivore. Competitia caine-carnivore este in mare masura necunoscuta.
  • evaluare si monitorizare adecvata a marimii populatiei de caini hoinari si a densitatii acesteia la nivel national, a modului cum aceasta este structurata si modul in care se mentine, astfel incat sa fie organizata o interventie eficienta in vederea diminuarii numarului de caini hoinari din habitatele naturale.

Faptul ca acesti caini au ajuns sa pradeze cel mai mare mamifer din Europa, printre care si primul pui conceput si adus pe lume in libertate in zona Banatului montan, este inca o dovada a pericolului pe care il reprezinta pentru fauna salbatica si nu numai. In zona parcului Natural Vanatori Neamt, spre exemplu, acolo unde 20 de zimbri traiesc in mediul natural, exista si o haita de lupi, insa aceasta nu a atacat zimbrii de acolo. Incidentele din Magura Zimbrilor ne atrag atentia asupra unei probleme insuficient abordate de catre autoritatile competente.

WWF Romania