Fundatia Conservation Carpathia a finalizat cu succes primul program de monitorizare cu metode stiintifice, cantitative a speciei ras (Lynx lynx) intr-o zona pilot din Carpatii Meridionali. Monitorizarea a fost facuta cu ajutorul camerelor foto cu senzor de miscare si isi propune evaluarea starii de conservare si mentinerea unei populatii viabile de rasi, precum si crearea unui model de monitorizare a faunei salbatice la nivel national.
Specialistii Fundatiei Conservation Carpathia au monitorizat cea mai mare felina salbatica a Europei, intr-o zona pilot de 1200 kmp din estul Muntilor Fagaras, Piatra Craiului si Muntii Leaota. 23 de rasi adulti, 9 masculi, 6 femele, 8 indivizi cu sex nedeterminat, dar si 9 pui alaturi de femele au fost identificati cu ajutorul celor 150 de camere cu senzor de miscare instalate.
Datele au fost obtinute in trei sezoane consecutive de toamna-iarna, din 2018 pana in 2020, pe parcursul a pana la 105 de zile de monitorizare in fiecare sezon.
Cum au fost monitorizati rasii
In mod traditional monitorizarea carnivorelor mari s-a realizat in Romania prin numararea urmelor pe zapada. Totusi, rasii se deplaseaza foarte mult, astfel devenind imposibil sa atribuim o urma unui anumit exemplar, existand riscul ca acelasi animal sa fie numarat de mai multe ori. Lucru care s-a intamplat in Romania mai ales in perioada in care erau permise cote de vanatoare la aceasta specie.
Pentru a elimina aceste incertitudini, Fundatia Conservation Carpathia a folosit o metoda moderna de monitorizare, fara capturarea si perturbarea comportamentului normal al animalului. Monitorizarea cu camere cu senzor de miscare presupune fotografierea rasilor in habitatul lor, specialistii identificand mai apoi rasii pe baza imaginilor obtinute. Aceasta metoda este eficienta in studierea populatiilor de feline a caror blana prezinta un tipar unic de la individ la individ, asa cum este si cazul rasului. Pe baza numarului de recapturi ale fiecarui ras, specialistii Fundatiei au estimat marimea, densitatea si structura populatiei din zona pilot, folosind modele matematice complexe ce iau in considerare imigratia, mortalitatea, comportamentul si disponibilitatea habitatului. Evaluarea marimii populatiei este esentiala pentru a pune in practica un management durabil al acestei specii necunoscute din Carpatii Romanesti. Astfel de date ne arata daca populatia mentine o tendinta ascendenta sau descendenta in contextul schimbarilor de habitat, diminuarii resurselor de hrana samd.
Modelele matematice au prezis o densitate de 1.7 rasi / 100 kmp (interval confidenta=1.1-2.6). Aceste valori de densitate sunt mai mari decat in Carpatii Slovaciei, Alpii Elvetieni sau Muntii Jura la granita dintre Franta, Elvetia si Germania.
“Monitorizarea rasilor din estul Muntilor Fagaras este primul exemplu de monitorizare moderna, cantitativa pentru aceasta specie in tara noastra, si poate reprezenta un bun exemplu de schema de monitorizare aplicabila in mai multe zone pilot din putin studiatii Munti Carpati. Numai avand astfel de informatii putem avansa in managementul speciei ras in Romania, prin masuri care sa asigure linistea si spatiul pe care aceasta specie ni le cere in contextul fragmentarii habitatelor. Daca mentinem aceasta populatie viabila pe termen lung, pastram intacta intreaga comunitate de carnivore, inclusiv speciile prada ale acestora (cerb, caprior, capra neagra etc.) la nivelul intregului continent European. De ce? Pentru ca populatiile din Romania sunt sursa importanta de gene si pentru alte populatiile aflate in pragul disparitiei, precum cele din Europa Centrala si de Vest, atat prin recolonizare naturala cat si prin programe recente de reintroducere”, a declarat Ruben Iosif, specialist fauna la Fundatia Conservation Carpathia.
Raportul complet al monitorizarii este disponibil aici: https://bit.ly/31qZ4LD, Appendix 1 si Appedinx 2.
Despre ras
Rasul figureaza pe lista animalelor strict protejate prin Directiva Habitate a Uniunii Europene, este al treilea mare pradator al Europei, dupa urs si lup cu care este in competitie pentru speciile lor prada, capriorul sau capra neagra. Este un carnivor foarte discret care se fereste de contactul cu oamenii. Acesta nu ataca animalele domestice, desfasurandu-se cu discretie in habitatele forestiere si se apropie doar pe timp de noapte de comunitatile locale din jurul Carpatilor.
Rasii sunt animale teritoriale, care cutreiera zone de pana la 400 km², de aceea au nevoie de suprafete de padure continue pentru a supravietui, o conditie din ce in ce mai greu de asigurat. In perioada de iarna, cand zapada mare forteaza toate animalele catre altitudini mai joase, rasul si prada sa depind de ecosistemele create de agricultura traditionala din jurul Muntilor Carpati. Si aici intervine particularitatea Romaniei, pentru ca aceste zone, aceste mozaicuri de fanete, livezi si petice de padure, nu sunt inca total antropizate si fragmentate, oferind spatiu acestor animale.
Cele mai mari amenintari la adresa rasilor din Romania sunt fragmentarea si degradarea habitatelor lor naturale, lipsa unui management bazat pe metode stiintifice, vanarea excesiva a speciilor sale de prada, braconajul. Ca si celelalte carnivore mari, respectiv ursul si lupul, rasul este indicator al unui ecosistem sanatos si echilibrat. Mentinerea unei populatii viabile si sanatoase de rasi reprezinta mentinerea unei paduri sanatoase, unde exista atat carnivore mari, cat si speciile lor de prada.
Despre Fundatia Conservation Carpathia
Viziunea Fundatiei Conservation Carpathia este crearea unei zone protejate cu natura salbatica de talie mondiala in sudul Carpatilor romanesti, care sa permita, desfasurarea proceselor evolutive naturale. De asemenea, Fundatia se implica si in crearea unei economii verzi in jurul Muntilor Fagaras, in beneficiul naturii si al oamenilor.
Impreuna cu Parcul National Piatra Craiului, care se invecineaza cu fondurile cinegetice din custodia CARPATHIA, am creat o zona de liniste pentru fauna, un total de 80.000 ha fara vanatoare sportiva sau pentru trofee.
Prin activitatile derulate, Fundatia Conservation Carpathia creeaza un exemplu de management si monitorizare a faunei, ce poate fi preluat la nivel national: monitorizare non-invaziva prin metode ADN si camere cu senzor de miscare, alaturi de un plan de masuri de management , echipe de interventie rapida pentru rezolvarea situatiilor potential periculoase, donatii de Ciobanesti carpatini, garduri electrice puse la dispozitie gratuit.
