Scrapia este o boala specifica ovinelor si caprinelor si poate fi depistata la ovinele si caprinele in varsta peste 18 luni. Materialul de risc provenind de la ovine si caprine in varsta de peste 18 luni este reprezentat de encefal, ganglioni, coloana vertebrala.

 

 

 

Este interzisa prelucrarea materialului de risc in fainuri proteice de origine animala. Consumul accidental al acestor fainuri de catre ovine si caprine constituie una din cauzele aparitiei acestei boli.

Scrapia nu trebuie confundata cu Encefalopatia Spongiforma Bovina (boala vacii nebune), fiind specifica numai ovinelor, caprinelor si muflonilor. Nu exista nici o dovada stiintifica ca scrapia ar putea prezenta un pericol pentru om, fapt unanim recunoscut, spre deosebire de Encefalopatia Spongiforma Bovina (boala vacii nebune) care poate fi incriminata in aparitia noii variante a bolii Creutzfeldt – Jacob’s la subiectii umani cu un anumit genotip.

Boala neurodegenerativa cunoscuta si sub denumirea de boala tremuratoare a oilor (scrapie, nevrita enzootica, poliencefalomielita naturala si fatala), scrapia afecteaza sistemul nervos central al caprinelor si ovinelor si se manifesta clinic prin depresiune, incoordonare in mers, prurit intens si moarte. Asociata cu prezenta unui agent transmisibil nonconventional din grupul prionilor, boala este inclusa in familia afectiunilor neurologice cunoscute ca encefalopatii spongiforme transmisibile.

Origini si surse

Cu toate ca izvoarele informative indica prezenta bolii in lume de mai bine de 200 de ani, scrapia a fost confirmata oficial in Romania, in anul 2002, de catre Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala (Serviciul LRN-EST). Produsa de un agent infectios transmis indeosebi de la capra la ied sau de la oaie la miel, uneori intre animale mature, boala nu exclude transmisia intre oi si capre, placenta, lichidele fetale si alte tesuturi putand raspandi agentul infectios in exploatatii sau pe pasuni.

Deoarece agentul este raspandit indeosebi in timpul fatarii, trebuie urmarita si stopata ingurgitarea placentei de catre capra sau oaie, dupa fatare. O alta cauza a aparitiei bolii poate fi determinata de consumul accidental al fainurilor proteice de origine animala, de catre micile rumegatoare. Ne referim aici la mineralele proteice de origine animala, suplimentele furajere contaminate, organe rezultate in urma prelucrarii cadavrelor, fainurile de carne, produsele si subprodusele de la ovine, caprine sau bovine infectate.

Odata aparuta la un animal din efectivul unei turme, scrapia impune aplicarea imediata a masurilor de control si eradicare, masuri care nu vor ocoli niciunul dintre indivizii aflati in exploatatie. Pe de alta parte, chiar daca scrapia nu reprezinta un real pericol pentru oameni, se impune prudenta in gestionarea bolii, datorita posibilitatii confirmate a infectarii artificiale a oilor cu encefalopatia spongiforma bovina si a asemanarii simptomatologiei celor doua afectiuni.

Tablou clinic 

Cazurile de animale afectate intr-o exploatatie sunt, in general, putine (frecvent, singulare). Cu toate ca varsta aparitiei nu poate fi un criteriu determinant, boala se manifesta indeosebi la indivizi in varsta de 2-5 ani, dar nu este exclusa nici posibilitatea aparitiei bolii la animalele care nu au implinit un an sau cele care au trecut de 5 ani. Cazurile de scrapie sunt mai usor de identificat cand oile sau caprele sunt transportate inainte de fatare sau toamna la monta.

Perioada de incubatie este lunga (24-36) luni iar simptomatologia este polimorfa si poate fi prezentata in trei faze successive:

• • Faza de debut trece de obicei neobservata, se manifesta prin tulburari de comportament, indiferenta fata de turma iar uneori agresivitate (fata de caini) teama, tremor, urechi lasate.
  • Faza pruriginoasa se caracterizeaza prin prurit intens, localizat in special in regiunea dorso-lombara, scarpinari insistente de diferite obiecte (stalpi, garduri, iesle), pierdere excesiva de lana, muscatul membrelor sau a altor parti ale corpului.
  • Faza cerebeloasa se carcterizeaza prin tremuraturi fine ale capului, care se accentueaza in prezenta stimulilor externi. Pe tot parcursul bolii apetitul si temperatura sunt modificate, cu timpul tulburarile nervoase se accentueaza, apar pareze si paralizii, incepand cu trenul posterioar spre cel anterior. In ultima faza animalul nu-si mai poate tine echilibrul cade in decubit, nu mai consuma hrana, devine cahectic si moare. 

Profilaxie

Prevenirea se bazeaza pe evitarea introducerii bolii in efectivele de animale astfel:

• • carantina profilactica timp de 60 de zile a animalelor importate;
  • supraveghere clinica si prin examene de laborator a oilor si a caprelor in varsta de peste 18 luni ce prezinta modificari de comportament sau semene nervoase si nu raspund la nici un tratament aplicat timp de 15 zile de la debut;
  • controlul veterinar al exploatatiilor de animale, unitatilor de prelucrare si industrializare a produselor destinate consumului uman precum si a unitatilor de prelucrare si ecarisare a deseurilor si a confiscatelor de abator;
  • interdictia importului de bubaline, ovine, caprine din tari sau zone unde evolueaza scrapia sau aceste boli au fost diagnosticate si declarate oficial in urma cu mai putin 7 ani;
  • interzicerea importului de furaje proteice de origine animala destinate furajarii bovinelor, ovinelor, caprinelor, indiferent de statusul epidemiologic al tarii;
  • examinarea unui numar suficient de probe pentru a demonstra indemnitatea efectivelor de animale din teritoriu;

Prevederile Regulamentului 999/2001 impun Romaniei testarea prin examene de laborator a unui anumit numar de ovine si caprine sacrificate pentru consumul uman, pe probe de creier recoltate de la acestea. Probele trebuie recoltate exclusiv din abatoare, insa acelasi regulament impune testarea, prin examene de laborator, a unui anumit numar de rumegatoare mici moarte sau suspecte, in varsta de peste 18 luni, din ferme sau gospodarii individuale.

Pentru ca autoritatea sanitara veterinara sa declare oficial o exploatatie de ovine si/sau caprine “libera de scrapie” se impune ca, in tara sau zona in care este situata ferma, sa fie indeplinite urmatoarele conditii:

• • boala sa fie notificata obligatoriu;
  • sa existe un sistem de supraveghere si monitorizare, in conformitate cu prevederile legislatiei specifice in vigoare;
  • ovinele si caprinele cu semne clinice sa fie sacrificate, testate pentru diagnosticarea scrapiei, iar cele cu rezultate pozitive la testare sa fie obligatoriu eutanasiate si distruse;
  • sa existe confirmarea ca hranirea ovinelor si caprinelor cu faina de carne si oase sau grasimi provenite de la rumegatoare a fost interzisa si aplicata pe intreg teritoriul unde este amplasata exploatatia ce doreste a fi declarata “libera de scrapie”;
  • sa se aplice un sistem de declarare oficiala, sub supravegherea autoritatii sanitare veterinare locale.

Trebuie mentionat ca proprietarii primesc despagubiri pentru animalele sacrificate datorita unei forme de boala suspicionate sau confirmate oficial.

Medic veterinar,
Diana Galatanu