Ziua de 21 mai aduce onomastici, slujbe religioase și practici populare transmise din generație în generație
Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena este marcată în fiecare an pe 21 mai și ocupă un loc important atât în calendarul ortodox, cât și în tradițiile populare românești. Pentru mulți credincioși, ziua este prilej de rugăciune, recunoștință și întâlnire în familie.
Sfinții Constantin și Elena sunt cinstiți în special pentru rolul lor în istoria creștinismului: Constantin a acordat libertate religioasă creștinilor în Imperiul Roman, iar Elena este asociată cu descoperirea Sfintei Cruci la Ierusalim. În multe comunități, această zi este legată de slujbe la biserică și de respectarea unor obiceiuri vechi.
În tradiția populară, 21 mai este considerată o zi în care nu este bine să fie făcute munci grele în gospodărie sau la câmp. Oamenii spuneau că spălatul rufelor, cusutul, lucrul pământului ori certurile în familie trebuie evitate, pentru ca gospodăria să aibă parte de pace și noroc.
În unele zone ale țării, în noaptea dinaintea sărbătorii se aprind focuri. Acest obicei era văzut ca o formă de protecție împotriva spiritelor rele și a energiilor negative, dar și ca o modalitate de ocrotire a recoltelor, animalelor și casei.
Sărbătoarea avea, în lumea rurală de altădată, o însemnătate aparte și pentru păstori și agricultori. În credințele vechi se spunea că după 21 mai păsările își învață puii să zboare, iar ziua marca și apropierea perioadei calde, cu importanță pentru munca de peste an.
Astăzi, 21 mai rămâne una dintre cele mai cunoscute zile onomastice din România, fiind sărbătorite numeroase persoane care poartă numele Constantin, Elena sau derivate ale acestora. În multe familii, tradiția continuă prin mese festive, vizite și momente petrecute alături de cei apropiați.
Chiar dacă viața modernă a schimbat multe obiceiuri, o parte dintre români păstrează și acum mersul la biserică, aprinderea lumânărilor și evitarea conflictelor în această zi. Pentru credincioși, sărbătoarea rămâne un simbol al liniștii, al credinței și al respectului pentru tradițiile moștenite.
Obiceiuri și superstiții
În această zi există numeroase obiceiuri și superstiții legate de sosirea verii. Mulți agricultori evită munca pentru a feri holdele de pagube provocate de păsările cerului, iar în unele zone ale țării aceasta este considerată ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece se spune în popor că tot ce se seamănă după această dată se usucă.
Și podgorenii respectă ziua de Constantin Graur, deoarece cred că, dacă lucrează, graurii le vor distruge strugurii. Tot în această zi, păstorii hotărăsc cine va fi baciul, unde vor fi amplasate stânele și cine le va păzi în timpul pășunatului.
Femeile obișnuiesc să tămâieze și să stropească cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate, iar țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui pentru a se apăra de forțele malefice. Prin acest foc trec adesea și oile, pentru a fi ferite de rău pe perioada șederii la stână.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este considerată și sărbătoarea păsărilor de pădure, fiind numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. În credințele vechi, această zi era văzută și ca momentul în care păsările își învață puii să zboare, după ce, la Vlasie, li se dezlegase glasul, iar la Dragobete își formaseră deja perechile și cuiburile.
Oamenii obișnuiau să țină sărbătoarea pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncați de ulii. Tot în tradiția populară, ziua de Sfinții Constantin și Elena era prăznuită prin odihnă și respectarea obiceiurilor, pentru ca holdele și strugurii să nu fie distruși, iar culturile de porumb, ovăz și mei să fie semănate până la 21 mai.
