Ministrul Tánczos Barna anunță reactivarea sistemului antigrindină: inacțiunea costă exagerat de mult
Circa 87 de milioane de lei pe an doar pentru paza unor puncte de lansare inactive. Iată ce s-a întâmplat și ce urmează.
Pe scurt:
- Sistemul național antigrindină funcționează de peste un an și jumătate fără strategie actualizată și fără cadru legislativ clar
- Costul anual al pazei celor aproximativ 110 puncte de lansare inactive este de circa 87 de milioane de lei
- Ministrul interimar Tánczos Barna a anunțat pe 20 mai 2026 că intenționează să propună o prelungire pe câțiva ani, urmată de o reformă de fond
- Ministrul a transmis Ministerului Finanțelor o analiză a despăgubirilor plătite în ultimii 5 ani pentru secetă, grindină și îngheț
- Recent, între 400 și 600 de hectare de viță de vie au fost distruse de grindină în Vrancea, cu stația antigrindină de la Focșani inactivă
- Croația, Ungaria, Serbia și Franța utilizează sisteme antigrindină de decenii. Republica Moldova protejează 1,5 milioane de hectare
- Nu există încă un act normativ adoptat
Un sistem blocat, dar care costă oricum
Ministrul interimar Tánczos Barna a recunoscut public la conferința de presă de la MADR din 20 mai 2026 că paza și securitatea celor aproximativ 110 puncte de lansare inactive costă statul circa 87 de milioane de lei pe an. Bani cheltuiți pentru a păzi instalații care nu funcționează.
„De un an și ceva avem o situație practic nelegiferată, neavând o strategie în vigoare în acest domeniu. Un lucru este cert: și inacțiunea ne costă foarte mult, exagerat de mult”, a declarat Tánczos Barna.
La preluarea mandatului, ministrul a găsit o propunere de prelungire a sistemului retrimisă de echipa care gestionează domeniul, dar niciun act normativ în vigoare. Sistemul funcționa într-un vid legislativ, fără strategie actualizată și fără baza legală necesară pentru a opera în condiții clare.
Ce s-a întâmplat între timp în teren
Absența sistemului și-a arătat consecințele. Recent, între 400 și 600 de hectare de viță de vie au fost distruse de grindină în județul Vrancea. Viticultori din zonă au atras atenția că pagubele ar fi putut fi reduse dacă stația antigrindină de la Focșani ar fi fost operațională. Fotografiile surprinse după furtună arătau rânduri întregi de vie distruse și terenuri acoperite de gheață.
Contextul european face situația României și mai greu de justificat. Croația, Ungaria, Serbia și Franța utilizează sisteme antigrindină de decenii. Republica Moldova protejează prin astfel de sisteme suprafețe de până la 1,5 milioane de hectare. România, cu un potențial agricol considerabil mai mare, se află fără sistem funcțional și fără cadru legal pentru repornirea lui.
Ce propune ministrul
Tánczos Barna a anunțat că pe termen scurt nu există altă variantă decât o prelungire a sistemului pe câțiva ani, urmată de o reformă de fond după o nouă filozofie de intervenție, inclusiv prin analiza metodelor folosite în alte state membre ale UE. În paralel, a transmis Ministerului Finanțelor o analiză a despăgubirilor plătite în ultimii 5 ani pentru pagubele provocate de secetă, grindină și îngheț. „Cred că este nevoie de intervenție pentru că nonintervenția nu rezolvă niciodată nicio problemă„, a subliniat ministrul.
