Agronomului Marian Baronescu fost sef de ferma la serele de la Isalnita, de langa Craiova, dupa ce a vizitat Italia pentru specializare, a cumparat o casa si o bucata de teren de vreo 20 de ari in comuna Perisor.
In timp, a devenit proprietarul unei suprafete de 2 hectare, pe care se intind solarele populate cu ardei, rosii, castraveti si pepeni. A vazut in Italia, multe ferme mici si a simtit ca „pilonul economiei il reprezinta microfermele”, nu mamutii. A vazut ca acolo, guvernul coordoneaza totul. Statul asigura consultanta de specialitate, iar treaba se face cu oameni specializati. Cea mai mare investitie nu este banul, ci “omul”. O mare diferenta intre agricultura noastra si a italienilor este ca la ei statul se implica in sprijinirea micului fermier. In plus, la ei producatorul iese castigator din comercializarea marfii, pe cand la noi intermediarul ia grosul
In familia inginerului agronom, cea mai urmarita emisiune este rubrica meteo, pentru ca astfel pot stabilii cantitatea de apa pentru irigat. “E suficient sa afli cum vine frontul atmosferic ca sa stii cata apa sa le dai la plante“, spune fermierul.
Marian Baronescu zambeste si spune ca cresterea TVA ori a monedei euro nu influenteaza sub nicio forma mersul pietei libere. Pretul legumelor este dat de raportul dintre cerere si oferta. Pentru el un an ploios este un an bun deoarece fiind mai putine produse pe piata obtine un pret mai bun.
Pe langa munca fizica desfasoara si o intensa activitate stiintifica. Agronomul, spune ca daca daca nu esti in pas cu tratamentele pentru combaterea bolilor si daunatorilor noi care apar, nu existi pe piata.
Doctorul in stiinte agricole Marian Baronescu ne mai aminteste ca in legumicultura nimic nu se face la voia intamplarii. „Se ia un hibrid si se testeaza intr-un an, doi. Se creeaza o piata de desfacere. Regula de baza este sa vinzi tot“, spune fermierul.
Sursa: http://www.indiscret.ro
