Canepa si inul se utilizeaza pentru extragerea fibrelor prin topirea si melitarea tulpinilor si a uleiului extras din seminte.
De asemenea, se utilizeaza si in industria farmaceutica si industria lacurilor si vopselelor. Inul si canepa reprezinta singurele resurse de materii prime pentru industria textila din tara noastra si tarile europene.
Fibrele de canepa si in dupa cum se cunoaste sunt inzestrate cu insusiri tehnologice valoroase ca rezistenta la tractiune, torsiune, frecare, putrezire, elasticitate, capacitatea de filare mare in functie de grosimea firului solicitat de tesatorii exprimat in numar metric (lungimea firului obtinut dintr‐un gram de fuior).
Din fibrele de canepa si in se pot obtine tot felul de produse textile, de la cele mai grosiere pana la cele mai fine. Fuiorul de canepa si in sunt fibre naturale si ocupa primul loc in ierarhia fibrelor liberiene.
Din panza de canepa si in se fac haine de vara pentru barbati si femei, prosoape, cearceafuri, fete de masa, halate, naframe etc. inul poate fi folosit fie singur, fie in amestec cu bumbacul, lana, matasea artificiala sau naturala in diferite proportii de amestec de 20‐50 %.
Fibrele de canepa si in sunt mult superioare celor de iuta, sisal sau manila care prezinta o buna rezistenta dar nu se preteaza la filare.
Semintele de canepa si in sunt bogate in ulei si proteina.
Prin procesarea tulpinilor de canepa si in rezulta o insemnata cantitate de lemn‐puzderie cca 70+75 % din cantitatea de tulpinii topite ai melitate.
Canepa si inul au o larga intrebuintare in medicina. Din samanta si uleiul de canepa si in se fac diferite preparate farmaceutice contra unor afectiuni, cancer de prostata, cancer mamar, boli coronariene ale inimi, constipatie, reducerea continutului de colesterol din sange, cataplasme pentru arsuri etc., datorat acizilor grasi nesaturati care prin legaturile duble nesaturate intre atomi de carbon, contribuie la adsorbtia radicalilor liberi din organismul uman.
Pana in anul 1989 Romania ocupa primul loc in Europa cultivand 56-70% din productia totala si locul 4 in lume (45.000 ha) pentru ca sa ajunga in 1994 la numai 800 ha. Necesitatea relansarii acestui domeniu decurge din avantajele culturii si insusirile deosebite ale fibrei.
Pentru cultura canepii S.C.D.A. Lovrin, a creat soiul de cnepa dioica Lovrin 110 si noul soi de canepa dioica omologat in anul 2007, Silvana, plus linia noua de canepa dioica Lovrin 202, aflata in testare in reteaua I.S.T.I.S.. In anul agricol 2008/2009, productiile de tulpini la loturile experimentale, au variat intre 5 tone/ha la soiurile monoice de canepa aflate in cultura la S.C.D.A. Secuieni si peste14 tone/ha la soiurile Hungary 139 si Zakarpatie 127 (14722 kg/ha). Soiurile Silvana si Lovrin 110 au avut productii cuprinse intre 11667 kg/ha si 13333kg/ha, respectiv 12500 kg/ha si 15000 kg/ha.
Contact:
Statiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Lovrin (SCDA Lovrin)
E-mail: [email protected]
Judet: Timis
Localitate: Lovrin
Telefon: 0256381401 0256/381405
Fax: 0256381405
