Azotul a sărit cu peste 100 euro pe tonă, iar România produce acasă doar 9% din ce consumă. Iată ce sprijin vine și când
Pe scurt:
- Îngrășămintele azotate s-au scumpit cu peste 100 euro pe tonă față de anul trecut, iar fosforul cu peste 57 euro pe tonă
- Prețurile la azot erau în aprilie 2026 cu 70% peste media din 2024, după o creștere de 40% doar în intervalul februarie-aprilie
- Cauza principală: 30% din îngrășămintele mondiale tranzitau prin Strâmtoarea Ormuz înainte de conflictul din Orientul Mijlociu
- România produce intern doar 9% din necesarul național, restul de 91% este importat
- Comisia Europeană a adoptat pe 19 mai 2026 un Plan de acțiune pentru îngrășăminte, cu aproximativ 200 de milioane de euro disponibili din rezerva agricolă europeană
- Ministrul interimar Tánczos Barna a anunțat că detaliile sprijinului românesc vor fi prezentate săptămâna viitoare, la Consiliul Agricultură
- Preluarea Azomureș de către Romgaz este prezentată ca singura soluție structurală pe termen lung pentru fermierii români
Ce s-a întâmplat pe piața îngrășămintelor în 2026
Piața europeană a îngrășămintelor a trecut printr-un nou val de scumpiri, cu totul diferit de liniștea relativă din 2024. Prețurile la azot erau în aprilie 2026 cu 70% peste media anului precedent, iar numai în intervalul februarie-aprilie creșterea a fost de aproximativ 40%. Ministrul interimar Tánczos Barna a confirmat cifrele la conferința de presă de la MADR din 20 mai 2026: „Știm că în sectorul de îngrășăminte fertilizante avem o creștere substanțială de preț la azot, creșterea este de peste 100 euro pe tonă, peste 57 euro pe tonă la fosfor.”
Explicația vine din geopolitică: aproximativ 30% din îngrășămintele mondiale tranzitau prin Strâmtoarea Ormuz înainte de conflictul din Orientul Mijlociu. Europa, care importă 60% din îngrășămintele pe care le consumă, a resimțit imediat efectul. România se află într-o poziție și mai vulnerabilă: producția internă acoperă doar 9% din necesarul național.
Ce a decis Bruxelles-ul pe 19 mai 2026
Comisia Europeană a adoptat pe 19 mai Planul de acțiune privind îngrășămintele, care combină măsuri imediate de sprijin cu acțiuni pe termen lung pentru reducerea dependenței de importuri. Comisia va mobiliza rezerva agricolă europeană, din care aproximativ 200 de milioane de euro sunt disponibili pentru 2026. Pachetul financiar detaliat va fi prezentat înainte de vară, cu scopul de a oferi fermierilor lichiditate înainte de următorul ciclu de producție.
Pe lângă sprijinul financiar, Bruxelles-ul pregătește un pachet legislativ care permite statelor membre să folosească mai flexibil fondurile PAC, o nouă schemă de lichiditate, plăți în avans mai mari și stimulente pentru reducerea consumului de îngrășăminte chimice. Se analizează și constituirea unor stocuri strategice, după modelul rezervelor de energie.
Ce face România și când vin detaliile
Ministrul interimar Tánczos Barna a anunțat că România lucrează la un mecanism de sprijin imediat. Detaliile concrete urmează să fie prezentate în cursul săptămânii viitoare, după discuțiile de la Consiliul Agricultură de marți. Pe termen lung, soluția structurală vine prin preluarea Azomureș de către Romgaz, prezentată de ministru ca singura cale realistă pentru creșterea producției interne de îngrășăminte.
Concluzie practică – Ce faci tu acum
Dacă urmează să cumperi îngrășăminte pentru toamnă, urmărește anunțurile MADR din săptămâna 25-30 mai, când ar trebui să apară detaliile privind sprijinul românesc. Sprijinul nu se accesează direct de la Comisia Europeană, ci prin mecanismele naționale pe care MADR le va publica în Monitorul Oficial. Cine se informează la timp are timp să și acționeze.
