Pe masă au fost exporturile românești și accesul pe piața din Asia
Pe scurt:
- Tánczos Barna l-a primit pe ambasadorul Chinei, ES Chen Feng, la sediul MADR pe 19 mai 2026
- La întâlnire au participat secretarii de stat Emil Dumitru și Mihály Zoltán-József și președintele ANSVSA, Alexandru Bociu
- Baza discuțiilor a fost memorandumul semnat în 2026 între cele două țări
- Colaborarea vizează exporturi românești cu valoare adăugată, transfer de tehnologie și investiții reciproce
- ANSVSA joacă rolul-cheie: fără protocol sanitar-veterinar acceptat de China, exporturile nu sunt posibile
- Memorandumul are valabilitate de 5 ani și se va implementa printr-un grup de lucru comun
Un ambasador la MADR și un mesaj concret
Marți, 19 mai 2026, viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, l-a primit la sediul MADR pe ES Chen Feng, ambasadorul Republicii Populare Chineze în România. Delegația română a inclus secretarii de stat Emil Dumitru și Mihály Zoltán-József și pe Alexandru Bociu, președintele ANSVSA.
Întâlnirea s-a bazat pe memorandumul semnat în 2026 între România și China, care a pus un cadru de colaborare structurată în agricultură și industria alimentară. Marți s-a discutat despre cum se trece de la hârtii la rezultate concrete.
Ce a spus Tánczos Barna
„Asistăm la un moment istoric și vedem o creștere semnificativă a schimburilor comerciale dintre România și China”, a declarat Tánczos Barna, potrivit comunicatului MADR. Ministrul și-a exprimat dorința ca fermierii români să aplice tehnologiile inovative din China în România, semn că dialogul nu se oprește la export, ci vizează și transferul de know-how în ambele direcții.
De ce ANSVSA a fost la masa negocierilor
Accesul pe piața chineză nu se obține prin voință politică, ci prin aprobări sanitare. Tocmai de aceea prezența lui Alexandru Bociu la această întâlnire nu a fost întâmplătoare. Colaborarea dintre ANSVSA și serviciile vamale din China este pasul concret care deschide sau închide ușa pentru companiile românești. Fără un protocol sanitar-veterinar acceptat de Beijing, nicio firmă nu poate exporta carne, lactate, ouă sau produse procesate.
Ce produse are România șanse reale să exporte
Memorandumul menționează explicit: industria vinului, procesarea produselor agroalimentare, transferul de tehnologie și cerealele. La acestea se adaugă carnea de vită din rase de calitate, unde România a arătat că poate produce la standarde internaționale.
Cum funcționează concret colaborarea
Memorandumul nu este un contract de vânzare. Se va pune în aplicare printr-un grup de lucru comun, pe o perioadă de 5 ani cu posibilitate de prelungire. Colaborarea se bazează pe vizite reciproce ale experților, training-uri și schimb de bune practici. Cu alte cuvinte, fermierii români nu vor vedea imediat produsele pe vapoare plecând spre Shanghai, ci un proces gradual de certificare și deschidere a pieței.
Concluzie practică – ce poți face acum
Dacă ai o exploatație cu producție de calitate și ești interesat de piața externă, primul pas practic este să te informezi despre cerințele sanitare pe care ANSVSA le negociază cu autoritățile chineze. Orice produs de origine animală sau procesat trebuie să treacă prin proceduri de certificare specifice, diferite de cele europene. Contactează direcția județeană ANSVSA și întreabă ce etape sunt deja deschise. Nu aștepta să fie totul finalizat la nivel național ca să te pregătești tu local.
