In general, insamantarea directa s-a dovedit a fi una de succes in cultura graului de toamna.

 

In majoritatea anilor, germinarea si rasarirea graului de toamna a fost superioara pe parcelele insamantate direct fata de terenurile cultivate in mod conventional. Acest rezultat sa datorat umiditatii solului care a imbunatatit insusirile solului si patului germinativ.

Rezultatele au aratat ca ingrasamantul pe baza de azotat poate fi aplicat cu succes in toamna, fara a reduce rezistenta grau la iernare. Aplicarea in intregime a ingrasamantului cu azot in momentul semanatului in toamna este mai eficienta decat aplicand ingrasamantul cu azot in primavara.

De asemenea, cine isi permite o cheltuiala in plus, poate folosii o strategie de aplicare a ingrasamantului cu azot in doua faze. Aceasta optiune este de a aplica o parte din ingrasamantul cu azot odata cu semanatul (uree) si apoi restul in primavara folosind azotatul de amoniu.

Cercetatorul canadian Dark Brown sustine ca solurile negre sunt frecvent deficitare in azot si sunt cele mai receptive la fertelizarile.

In mod ideal, fermierii ar trebui sa stabileasca cerintele de ingrasaminte azotoase pe baza unor teste de sol facute in toamna, înainte de plantare. Apoi, in functie de nivelul solului in azot, producatorul ar putea aplica toate ingrasamintele cu azot in momentul insamantarii sau in doua faze in functie de conditiile de umiditate din sol. Cand umiditatea este scazuta se aplica in functie de tipul de sol intre 40-50 kg substanta activa la hectar. Cand avem umiditate medie intre 60 -70 kg azot iar cand avem umiditate ridicata 90 kg pe soluri brune si 100 kg pe soluri negre.

 Sursa: Studiul Insitutul de Cercetari Agricole Alberta (Canada)