Cerintele graului fata de temperatura variaza in stransa legatura cu structura genetica a diferitelor forme de grau si in functie de latitudine si altitudine.
La latitudinele mai nordice si la altitudini mai mari graul s-a adaptat la temperaturi mai scazute.
Unii factori pedologici si agrofitotehnici pot avea o actiune compensatoare in ceea ce priveste cerintele graului fata de temperatura.
Pentru conditiile din tara nostra, exigentele graului de toamna comun pentru paine fata de temperatura in diferite faze ale organogenezei sunt in general, urmatoarele:
Germinare: temperatura minima 4 – 5 grade C; temperatura optima 23 – 25 grade C; temperatura maxima 30 – 35 grade C;
Rasarire: temperatura optima 23 – 25 grade C;
Infratire: temperatura optima 23 – 25 grade C;
In cursul toamnei are loc fenomenul de calirii plantelor in vederea iernarii lor. Calirea dureaza 35 – 55 de zile. In prima parte a calirii, plantele au nevoie de in cursul zilei de temperaturi de 10-15 grade C, iar in cursul noptii de 0-5 grade C. In partea a doua calirea se realizeaza la temperaturi care variaza de la -1grad C, pana la – 5 grade C.
Impaierea: in prima etapa care este scurta, graul cere 8-12 grade C, iar in etapa a doua, care reprezinta alungirea internodurilor, 15-18 grade C. Depasirea temperaturilor optime determina o crestere prea mare a paiului si o insuficienta dezvoltare a tesuturilor mecanice ale tulpinii favorizand caderea graului.
Inspicarea: temperatura optima intre 16 si 20 grade C.
Inflorirea, polenizarea, fecundatia, coacerea in lapte si in coacerea in ceara necesita temperatura cuprinsa intre 11 si 12 grade C in cursul noptii si intre 18 si 22 grade C, in cursul zilei.
Survenirea unor temperaturi ridicate la iesirea graului din iarna este daunatoare. Este deasemenea daunatoare, depasirea temperaturii de 25-26 grade C, in faza inflorii, polenizarii, fecundatiei si formarii bobului, mai ales daca umiditatea relativa a aerului este scazuta si solul este slab aprovizionat cu apa.
Autor N. Cepoiu
