Temperaturile scazute au un efect negativ asupra viabilitatii polenului precum si asupra numarului de boabe din spic. De aceea, plantele trebuie sa fie dezvoltate suficient pana la venirea iernii, astfel incat calirea sa se faca in conditii optime.
Pentru aceasta, planta trebuie sa acumuleze in celule o cantitate suficienta de glucide, care ii va asigura protectia. Acumularea zaharurilor are loc in perioada de infratire, in zilele insorite de toamna la 10-15 °C si la temperaturi mai scazute (0-6 °C) in timpul noptii. Graul realizeaza acest proces intr-un interval de 15-20 zile, iar la sfarsitul acestei perioade el poate rezista la temperaturi de -12 °C la nivelul nodului de infratire.
Pe masura ce temperaturile scad pana la -10, plantele elimina din celule o cantitate insemnata de apa libera, concentratia sucului celular creste si rezistenta la înghet se mareste, astfel ca plantele pot rezista la -18…-23 °C la nivelul nodului de infratire.
Pentru aceasta, semanatul trebuie terminat pana la o data care sa asigure factorii necesari pentru producerea calirii, in conditiile in care se stie ca sistemul radicular al cerealelor de toamna este mult mai sensibil la ger decat tulpina.
O alta problemă este fenomenul de descaltare a plantelor. In solele cu umiditate necorespunzatoare, atunci cand plantele se vor umecta si in urma alternanţelor inghet-dezghet, poate aparea fenomenul de descaltare. Pentru evitarea acestui fenomen vor trebui executate lucrari de tavalugire, iar daca terenul nu a fost semanat, aceste lucrari trebuie completate cu folosirea unei adancimi de semanat ceva mai mari.
Sursa: Jurnalul de Ilfov
