Productia de oua depinde in mare masura de alimentie.
Prin hrana se poate influenta nu numai productia de oua ci si compozitia si calitatile de incubatie ale oualor. Astfel, lipsa calciului din hrana determina scaderea productiei de oua si obtinerea de oua cu coaja moale sau fara coaja. Ouale provenite de la pasarile hranite cu nutreturi alterate au un miros specific neplacut. Pentru a asigura o productie ridicata de oua, ratia pe care o administram pasarilor trebuie sa satisfaca cerintele de energie proprie, de proteina, de saruri minerale iar furajele care se administreaza sa fie variate, de buna calitate si cu valoare biologica ridicata.
In general hrana de baza a gainilor o constituie concentratele, datorita faptului ca gainile nu pot digera celuloza. In hrana gainilor adulte se vor administra urmatoarele categorii de furaje:
Boabele de cereale: porumb, ovaz, orz, grau si in masura mai mica mei, secara si sorg. Cerealele pot intra in hrana gainilor in proportie de 75%.
Boabele de leguminoase si plante tehnice ca: mazare, mazariche, soia, in, canepa pot intra in hrana gainilor in proportie de 10-15%.
Reziduri ca: tarite, gozuri, turte, sroturi care pot intra in ratie in proportie de 10-15 %
Furajele de origine animala cum sunt faina de carne, de sange, de peste, zerul, zara, pot intra in ratie in procent de 8-10 %, cu conditia sa fie de buna calitate si nealterate.
Furajele verzi pe timp de vara suculentele (morcov, sfecla) tuberculifere, faina de fan, boabele incoltite pe timp de iarna pot intra in ratie pana la 20-25%.
Pentru asigurarea de vitamine se va administra in ratie drojdia de bere in proportie de 4-5% sau in lipsa acesteia, vitamine sintetice.
Furajele minerale ca faina de scoici, de oase, creta furajera, carbune vegetal se administreaza in amestec si in cantitati de 4-5 g pe cap pe zi, iar sarea de bucatarie in cantitati de 0,5 g/cap/zi. In afara de aceste furaje minerale este necesar sa asiguram in ratie microelemente ca fier, cobalt.
Ratia se administreaza sub forma de amestec uscat, umed si graunte.
Amestecul uscat este format din uruiala de boabe intregi si furaje uscate bogate in proteine de origine vegetala ca sroturi, turte, tarate. Proportia dintre boabe si uruieli este de 1:1 pe timp de vara si 1,25:1 in timp de toamna si primavara si 1,5:1 pe timp de iarna. Amestecul uscat se distribuie in hranitori semiautomate sau automate si se lasa in permanenta la dispozitia pasarilor.
Amestecul umed este format din uruieli de graunte, din furaje bogate in proteina vegetala si animala, nutreturi suculente, minerale, si vitaminoase care se administreaza in tainuri in hranitoare simple. Umectarea se face cu apa, lapte, ecremat, zer sau zara, cantitatea lichidului fiind in proportie de 35-40 % din greutatea amestecului umectat. Amestecul umed trebuie sa aiba consistenta afanata, fara sa se lipeasca. La amestecul de concentrate umezite se adauga vara masa verde iar iarna faina de fan, radacinoase, tuberculifere. Iarna tainurile umede se dau calde.
Amestecul umed se poate da si sub forma fermentata, prin fermentare imbunatatindu-se valoarea nutritiva amestecului de uruieli. Imbunatatirea valorii nutritive a furajelor fermentate se explica prin aceea ca mareste continutul in proteine si in vitaminele A si E; sarurile minerale devin mai accesibile, se formeaza compusi noi (ca glutationul) cu actiune favorabila asupra organismului; se mareste continutul in lecitina, enzime. Fermentarea se realizeaza cu drojdie la toate furajele concentrate uruite cu exceptia furajelor de origine animala.
Grauntele intregi se dau se dau din doua – trei feluri de cereale: uscate,umezite sau incalzite.
Cantitatea de furaje necesare zilnic pe cap de pasare variaza in functie de rasa, productie, sezon, regim de intretinere. De exemplu pentru o gaina outoare cu o greutate de 2,5 kg si o productie de oua lunara de 15-20 oua sunt necesare urmatoarele cantitati de furaje: graunte de uruieli 105 g; sroturi 7,5 g; nutret de origine animala 5 g; faina de fan, suculente (iarna) 30 g; masa verde (vara) 30 g; faina de oase, creta 3,5 g; sare bucatarie 0,5 g.
Hrana umeda se administreaza in tainuri care se consuma in circa 20-30 minute iar hrana uscata la discretie. Daca hrana se administreaza in 3 tainuri, primul tain se da la ora 6, al doilea la 12 si cel de seara la ora 18.
Apa se administreaza la discretie iar sarurile minerale se administrea in amestecul de uruieli.
