De obicei, cea mai mica unitate functionala pentru cresterea in baterie trebuie sa fie modulul de 18 custi (72 de gaini). Exista insa, crescatori care utilizeaza un numar mai mic de custi (de exemplu 3 custi cu 12 gaini), pe care le amplaseaza in diferite spatii din gospodarie. Este evident ca bine hranite si ingrijite, cele 12 gaini pot da o productie anuala de peste 2000 de oua, care asigura necesarul unei familii destul de numerose.
Amplasarea bateriilor in incaperi trebuie facuta judicios, pentru ca suprafata respectiva sa fie utilizata cat mai economic, adica cu o incarcatura cat mai mare de pasari pe m² si, in acelasi timp, sa ramana intre baterii si pereti spatii de lucru suficient de largi. Cand intr-o camaruta mica (3,5/3m) se utilizeaza un singur modul cu 72 de pasari, incarcatura pe m² creste (11 pasari pe m² este relativ mica adica (6,9 capete). Cu cat se aseaza mai multe module, cu atat incarcatura pe m² creste (11 pasari pe m² intr-o incapere cu 3 module; 12,9 pasari/m² intr-o incapere cu 6 module; 14,1 pasari/m² intr-o incapere cu 8 module etc).
La o incapere mai mare, in care pot intra 15-20 de module (1000-1500 de gaini), incarcatura poate ajunge la 16-17 gaini pe m². Utilizarea mai buna a spatiului in incaperi mai mari se explica prin raportul mai bun dintre suprafata ocupata cu baterii si necesara pentru spatii de trecere. Nu trebuie sa reducem spatiile de trecere sub 0,75 m intre baterii si peretii laterali, de 50 cm intre o baterie si alta si de 1 m intre capul bateriei si perete. Daca bateria este supraetajata, cu tava metalica de colectat dejectii, aceasta ultima distanta trebuie sa fie cel putin cat lungimea tavii, adica 1,2 m. Atunci cand lungimea bateriei este mai lunga de 2 module trebuie prevazut un sistem de raclare a bateriilor.
Nu este necesara o mecanizare a distribuirii nutreturilor combinate. O cusca cu 4 gaini consuma mai putin de o jumatate de kg de nutret combinat pe zi. Asadar, este suficient ca odata la doua zile sa se administreze cca un kg nutret combinat in dreptul fiecarei custi, o operatie nu prea combinata.
Administrarea apei este mai complicata. Fiecare gaina consuma zilnic 0,15-0,20 l apa adica pe un modul de 72 de gaini se consuma cca 10-15 l apa. Pentru ca bateria sa fie controlata numai odata la 2 zile, este deci necesar o rezerva de cca 30 l apa pe modul, vara chiar ceva mai mult. Intr-o crescatorie mica, de 72 de gaini, rezolvarea este foarte simpla: la fiecare nivel al modulului prevazandu-se cate un bazin de 10 l de apa, iar cu un flotor se mentine tot timpul un nivel constant in jgheabul de apa. Daca crescatoria este mai mare e necesar sa fie prevazut un bazin mai mare de apa (cu capacitate necesara pe doua zile), care se fixeaza pe un perete deasupra modulului superior al bateriei. Din acest bazin central se alimenteaza micile bazine aflate la fiecare baterie, apa avand acces tot printr-un flotor.
Sa admitem ca avem de a face cu o crescatorie de gaini de marimea a 3 baterii, fiecare compusa din cate 6 module X 72 de gaini, adica total de 1296 gaini. In acesta, necesarul de apa pe 2 zile este de cca 500 l apa (1296 gainiX 0,4 litri). Intrucat este dificil de umplut cu apa prin transport manual un asemenea bazin, se va prevede un sistem manual sau mecanic de pompare a apei.
Pentru ca operatiunile dintr-o asemena hala se fac o data la doua zile, micul crescator poate sa-si vada linistit de serviciu de exemplu, sau de alte activitati proprii. Printr-un calcul simplu este usor de stabilit ce volum de munca e necesar la fiecare doua zile pentru executarea operatiunilor dintr-o crescatorie cu 1296 de gaini ouatoare. Asadar la fiecare doua zile sunt necesare 3 ore. Daca la activitate participa doua persoane, timpul de lucru se reduce la o ora si jumatate, iar daca o singura persoana lucreaza zilnic, este vorba de o ora si jumatate de activitate.
Dupa cum se remarca, cel mai mult din activitate (cca 50%) este consumat cu raclarea si evacuarea dejectiilor, fiind si activitatea ce-a mai putin placuta. Ea poate fi evitata daca bateriile se monteaza pe un planseu armat, care sa suporte greutatea bateriilor, iar sub aceasta se creeaza un depozit de dejectii in subsol sau demisol. Conform calculelor la o crescatorie de marimea cele prezentate mai sus se produc in total cca 20 de tone dejectii pe perioada de crestere a tineretului (15 kg pe puicuta crescuta) si cca 80 de tone dejectii pe perioada de productie a gainilor (60 kg/gaina/an), adica in total cca 100 de tone dejectii. La o suprafata totala a halei (85 de m²) este suficient un subsol sau demisol de 2 m latime pentru a colecta dejectiile produse. In aceste conditii depozitul se goleste o singura data la depopularea totala a adapostului, rezultand un ingrasamant de o valoare deosebita.
In cazul adoptarii acestui sistem, volumul zilnic de lucru se reduce la jumatate. Este insa necesar introducerea unui sistem de ventilatie special, in care exhaustarea aerului viciat trebuie facuta din depozitul de dejectii cu un ventilator axial, in asa fel incat gazele nocive emanate din procesele de fermentare din fosa sa nu se ridice in adapostul de pasari.
Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica
