Potrivit unui raport publicat astazi de Curtea de Conturi Europeana, nici Comisia Europeana si nici statele membre ale Uniunii Europene nu pot sa demonstreze in ce masura utilizarea asistentei tehnice acordate in domeniul agriculturii si al politicii de dezvoltare rurala a contribuit la asigurarea eficientei bugetare si la indeplinirea obiectivelor urmarite de politica agricola comuna.
Asistenta tehnica consta in furnizarea de expertiza si finantare in sprijinul administratiei publice in vederea dezvoltarii capacitatii administrative, precum si in vederea acoperirii costurilor conexe. Desi costurile administrative pot fi acoperite din fondurile de asistenta tehnica, aceasta finantare nu ar trebui sa fie considerata un substitut pentru cheltuielile cu administratia daca ea nu aduce si o consolidare suplimentara a capacitatilor.
In domeniul auditat, statele membre aveau dreptul de a utiliza fonduri alocate din bugetul UE pentru asistenta tehnica, in cadrul anumitor activitati definite in termeni generali, in limita a 4 % din pachetul financiar alocat statului respectiv pentru dezvoltarea rurala. Suma programata de catre statele membre pentru a fi cheltuita in acest mod in perioada 2007-2013 se ridica la 1,5 miliarde de euro. Pentru noua perioada de programare (2014-2020), valoarea fondurilor programate pentru asistenta tehnica se ridica la 1,9 miliarde de euro.
Curtea a constatat ca finantarea activitatilor in retelele rurale prezenta cele mai bune sanse de a conduce la o utilizare acceptabila a asistentei tehnice in cadrul bugetului pentru dezvoltare rurala. Aceste retele rurale, care urmaresc dezvoltarea cooperarii, a schimbului de cunostinte si a inovarii in sectorul agricol, reprezinta o destinatie foarte potrivita pentru asistenta tehnica.
Totusi, in ceea ce priveste cea mai mare parte a fondurilor pentru asistenta tehnica, resursele destinate dezvoltarii capacitatilor au fost adesea utilizate pentru a sprijini bugetele administrative generale. Fondurile de asistenta tehnica au ajutat statele membre sa isi acopere nevoile salariale in domeniul dezvoltarii rurale intr-un moment in care bugetele administrative erau afectate de reduceri peste tot in Europa. O tendinta similara a fost observata si la nivelul Comisiei, care dispune de asemenea de un buget intern pentru asistenta tehnica. Curtea a constatat, atat in statele membre, cat si la nivelul Comisiei, ca o serie de activitati care ar fi trebuit considerate drept cheltuieli administrative recurente au fost de fapt finantate ca asistenta tehnica.
Desi legislatia nu interzice in mod explicit utilizarea fondurilor de asistenta tehnica in acest mod, Curtea de Conturi Europeana considera ca utilizarea acestor bani pentru a acoperi costurile salariale din administratia nationala si alte costuri curente de functionare nu reprezinta o utilizare optima a finantarii pentru asistenta tehnica. „Este foarte important de remarcat faptul ca acesti bani ar fi putut fi utilizati pentru proiecte de dezvoltare rurala pe teren. Exista deci in mod clar un cost de oportunitate pe care il implica utilizarea excesiva a asistentei tehnice si acesta se traduce prin mai putine investitii reale in sectorul agricol”, a observat doamna Kersti Kaljulaid, membra Curtii responsabila de acest raport.
Textul integral al raportului este disponibil la adresa www.eca.europa.eu.
Curtea de Conturi Europeana
