Potrivit unui nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeana, noul proces de planificare a cheltuielilor UE din domeniul dezvoltarii rurale este prea lung si complex, prezentand deficiente care afecteaza atat performanta, cat si rezultatele. De asemenea, Curtea a constatat ca, in pofida eforturilor depuse de Comisia Europeana, implementarea programelor nu a inceput mai devreme si executia cheltuielilor a demarat intr-un ritm mai lent decat in perioada precedenta.

Politica de dezvoltare rurala a UE vizeaza cresterea competitivitatii agriculturii, asigurarea gestionarii durabile a resurselor naturale si obtinerea unei dezvoltari echilibrate a economiilor si a comunitatilor rurale. UE intentioneaza sa cheltuiasca aproape 100 de miliarde de euro in favoarea dezvoltarii rurale in perioada 2014‑2020.

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala pune la dispozitie sprijin financiar pentru masurile puse in aplicare de statele membre in cadrul programelor de dezvoltare rurala nationale sau regionale, care sunt elaborate de statele membre si aprobate de Comisie.

„Problema de care se loveste intotdeauna procesul de planificare in vederea unei noi perioade de programare este aceea ca el incepe inainte sa fie disponibile date adecvate si relevante din perioadele precedente”, adeclarat domnul Janusz Wojciechowski, membrul Curtii de Conturi Europene responsabil de raport. „Curtea a constatat ca documentele de programare sunt prea complexe si voluminoase si totusi neaxate in mod suficient pe rezultatele preconizate”. 

Curtea a examinat daca noul cadru strategic al UE pentru perioada 2014‑2020 reflecta un accent mai mare pe performanta si daca noul proces a condus la elaborarea unor programe de dezvoltare rurala de calitate, care ar putea contribui la rezultate mai bune.

Constatarile Curtii au fost ca, desi cadrul viza o abordare bazata pe rezultate, programele aprobate erau documente lungi si complexe, ce prezentau deficiente de natura sa impiedice punerea unui accent mai mare pe performanta si pe rezultate. Curtea a analizat, de asemenea, programarea pentru politica de dezvoltare rurala a perioadei 2014‑2020 pentru a verifica daca aceasta permitea implementarea programelor mai devreme si evitarea astfel a consecintelor negative pe care le pot antrena eventualele intarzieri. Concluzia Curtii a fost ca, in pofida eforturilor Comisiei, implementarea nu a inceput mai devreme si executia cheltuielilor planificate a demarat intr-un ritm mai lent decat anterior.

In vederea imbunatatirii acestui proces in viitor, Curtea recomanda Comisiei urmatoarele:

• • sa se asigure ca propunerile sale contribuie la dezvoltarea coerentei intre programele individuale;
  • sa simplifice documentele de programare si sa reduca numarul de cerinte;
  • sa coopereze cu statele membre pentru a se asigura ca rapoartele care trebuie prezentate in 2019 ofera informatii clare si exhaustive;
  • sa defineasca diferitii indicatori intr-o maniera mai exacta;
  • sa faca bilantul experientei dobandite in cursul punerii in aplicare a sistemului actual;
  • sa elaboreze in timp util propunerile privind politica de dezvoltare rurala pentru perioada de dupa 2020.

Curtea recomanda, de asemenea, Parlamentului European, Consiliului si Comisiei sa analizeze posibilitatea de a alinia strategia pe termen lung la ciclul bugetar al UE si sa efectueze o evaluare cuprinzatoare a cheltuielilor inainte de stabilirea unui nou buget pe termen lung.

Raportul special nr.16/2017, intitulat „Programarea pentru dezvoltarea rurala: este necesar sa se reduca complexitatea si sa se puna un accent mai mare pe rezultate”, este disponibil in 23 de limbi ale UE pe site-ul Curtii (eca.europa.eu).

Curtea de Conturi Europeana