In general partidele de samanta se pastreaza in cantitati mari in silozuri verticale, in care conditiile de pastrare sunt controlate iar semintele sunt rareori atacate de agenti patogeni si saprofiti din microflora de depozit.
In depozitele micilor fermieri, conditiile sunt de multe ori improprii pentru depozitare iar cerealele pot fi invadate de o serie de agenti patogeni care afecteaza cerealele din depozite.
Agentii patogeni care afecteaza cerealele depozitate sunt in primul rand ciupercile din genurile: Aspergillus, Penicillium, Mucor si Absida. Numarul specilor din aceste genuri este foarte mare. Aspergillus, de exemplu, este reprezentat de 30 de specii. Ciupercile produc mucegaiuri de culori variate in functie de specia de cereale parazitate si de conditiile de mediu.
Marea majoritatea a acestor ciuperci se stabileste in tesuturi embrionare si duc la moartea embrionului. Astfel cerealele devin improprii pentru semanat sau pentru industria berii. O mare parte dintre ciuperci produc toxine (micotoxine), care pot provoca toxinfectii alimentare daca cerealele sunt folosite in hrana omului sau animalelor.
Silozurile si depozitele moderne dispun de laboratoare in care se pot determina micotoxinele prin metode moderne cum este cromatografia in gaz. Din pacate sunt metode costisitoare care se utilizeaza in cazuri extreme. De aceea este indicat depozitarea cerealelor in conditii optime a partidelor de seminte de cereale.
Tot mai multi fermieri apeleaza la fonduri europene si microcredite pentru a se dota cu silozuri de cereale cat mai securizate in vederea evitarii atacului de agenti patogeni.
