Fermierul roman trebuie sa aleaga tipul de stand dorit, dintr-o gama larga de tipuri disponibile. Trebuie stiut ca fiecare tip de stand are avantajele cat si dezavantajele sale. In cele de mai jos vom descrie cele mai des intalnite tipuri de standuri de muls.
Standul de muls tip „bradulet”
Este simbolizat fie HB de la termenul Herringbone=”in unghi” fie FGM de la termenul Fishgratenmelkmachine.
In cazul acestui tip de stand atasarea unitatilor de muls (paharele de muls + colectoare) se face pe laterala animalelor cand unghiul de dispunere a animalelor este de 30˚ ori de 40˚. In cazul standului cu animalele dispuse la 50˚, atasarea unitatilor de muls se face printre picioarele animalelor, ceea ce face necesara detinerea unor vaci de lapte cu o conformatie corecta a aplomburilor (pozitia picioarelor pe sol), adica unghiul facut cu solul de catre membrele posterioare sa fie de 90˚ iar membrele sa fie paralele, largimea crupei mare, adancime potrivita a ugerului (ugerul sa nu atarne sub nivelul jaretilor=coatelor animalelor).
Un astfel de stand are urmatoarele avantaje:
Ofera o foarte buna observare a animalelor in decursul mulsului;
Accesul la uger este foarte usor;
Asigura spatiu suficient diferitelor sisteme si accesorii cum sunt bazinele de sticla pentru masurarea laptelui, dispozitivelor de retractare automata a unitatilor de muls (DRAUm), ecranele de control a parametrilor mulsului, sistemele pentru distributia furajelor concentrate in timpul mulsului cat si alte sisteme;
O alta facilitate a acestui tip de stand este posibilitatea folosirii unui brat de sprijin si orientare a unitatilor de muls si a furtunelor aferente pentru un flux al laptelui mai bun.
Acest brat ofera posibilitatea alegerii unor unitati de muls mai usoare, care tractioneaza ugerul mai putin dar care nu pot fi mentinute intr-o pozitie corecta fara folosirea acestui accesoriu.
Pozitia corecta a furtunelor in timpul mulsului este cea paralela cu trunchiul animalelor.
Totodata folosirea bratului duce la evitarea caderii accidentale a unitatilor de muls in timpul mulsului;I
ndiferent de marimea lor aceste standuri au doar doua porti de acces in stand si doua porti de iesire din stand ceea ce duce la un numar mai mic de piese uzate si astfel, implicit, la costuri de intretinere reduse.
Un astfel de stand are urmatoarele dezavantaje:
in comparatie cu tipul de stand „paralel”, standul de tip „bradulet” este semnificativ mai lung, ceea ce duce la parcurgerea de catre operatorul-mulgator a unor distante mai mari in decursul mulsului (efort mai mare) si totodata la cresterea costurilor cu construirea salii de muls;
Acest fapt duce si la cresterea timpului de iesire a animalelor din standul de muls si deci la scaderea numarului de animale mulse in unitatea de timp.
Standurile de tip „bradulet” cu animalele inclinate la 40˚ si la 50˚sunt ceva mai scurte, reducandu-se in acest fel o parte dintre dezavantajele prezentate mai sus. Standurile de muls de tip „bradulet” sunt disponibile de asemenea in varianta cu iesire rapida a animalelor din stand (rapid exit), caz in carproductivitatea unui astfel de stand creste cu cca 10% in comparatie cu unul standard, cu iesirea prin cele doua porti. Dezavantajul unui astfel de stand este dat de faptul ca necesita un spatiu de cca 2,5 metri pentru iesirea simultana a animalelor din stand ceea ce duce la cresterea supratetei construite destinata salii de muls. Alegerea unui astfel de tip de stand, cu iesire rapida, se justifica in cazul standurilor mari cu mai mult de 16 posturi de muls (de la 2×8 in sus).
Standul de muls tip „paralel”
Este unul dintre cele mai des intalnite standuri in tarile cu traditie in cresterea vacilor de lapte datorita mai multor avantaje:
Eficienta deosebit de mare; permite mulsul unui numar mare de vaci intr-un timp foarte scurt datorita posibilitatii operatorului-mulgator sa pregateasca vacile de pe o parte in timpul parasirii standulului de catre animalele de pe cealalta parte;
Datorita pozitiei animalelor, perpendiculara pe axul longitudinal al standului, lungimea standului este mult mai scurta decat lungimea altor tipuri de stand ceea ce duce la reducerea costurilor pentru construirea salii de muls;
Distantele parcurse de catre operatorul-mulgator sunt considerabil mai scurte decat in cazul altor tipuri de standuri (efort redus);
Parasirea simultana a standului de catre toate animalele, independent pe cele doua laturi ale standului, are ca rezultat scurtarea timpului de evacuare a standului si de afluire in stand a unui grup de animale care trebuie mulse;
Pozitia perpendiculara pe axul standului si dispunerea crupa langa crupa a animalelor in stand duc la evitarea neplacerilor datorate animalelor retive, care obisnuiesc sa loveasca in timpul mulsului;
Protejarea operatorului-mulgator contra contactului cu urina si dejectiile animalelor este realizata prin dispunerea unui panou de protectie si a unui canal colector la nivelul trenului posterior al animalelor.
Dezavantaje:
Latimea salii in care se monteaza standul de tip paralel creste la cca 12 metri;
Posibilitatea observarii animalelor in stand este mai redusa iar observarea animalelor cu probleme este oarecum ingreunata;
In cazul animalelor cu o conformatie a membrelor necorespun-zatoare (aplomburi incorecte) aplicarea unitatilor de muls este mult ingreunata;
Pozitionarea voluntara a animalelor intr-un unghi de 90˚este mai greoaie si obisnuirea animalelor pentru mulsul in acest tip de stand este mai linga;
Animalele sunt mai inghesuite in timpul mulsului, comparativ cu alte tipuri de standuri de muls;
Panoul de protectie cat si canalul colector pentru urina si dejectii sunt mai putin eficiente in cazul neuniformitatii de lungime a animalelor dumneavoastra.
Datorita acestui ultim aspect, au fost imaginate cateva sisteme de sisteme de contentionare-pozitionare a animalelor in stand:
Sistemul de tip „Hudonk” este echipat cu porti care se rotesc in plan orizontal care sunt actionate de catre vaca patrunsa prima in stand pentru accesul urmatoarei vaci s.a.m.d. Fiecare vaca are un loc delimitat strict in stand;
Sistemul „rotativ dublu”, intalnit la standurile de tip „heavy-duty”, este un sistem care foloseste o poarta de iesire rotativa, cu axul orizontal, care are doua bare care folosesc, succesiv, la pozitionarea animalelor in stand, dupa accesul lor pentru muls, dupa care, la finalul mulsului, prin rotirea cu 180˚, bara opusa celei care a jucat rolul de limitator de piept, impinge prin rotire animalele afara din stand. In acest fel eliberarea standului de catre animalele mulse este mult mai rapid si se evita posibilitatile de accidentare a lor ca in cazul portilor oscilante in plan orizontal;
Sistemul suedez de blocare a animalelor in stand reprezinta sistemul la care locul fiecarui animal este delimitat de poarta de iesire de tip modular (se pot elibera astfel din stand grupuri de 3 ori 4 animale care au fost mulse);
Standurile de tip paralel sunt disponibile in doua variante, cu animalele dispuse pe o singura parte a standului (1 x si cu animalele dispuse pe ambele parti ale standului 2 x ).
Standul de muls tip „tandem”
Este tipul de stand in care fiecare animal este muls si eliberat din stand independent de productia celorlalte animale aflate in acelasi timp in stand. In cazul acestui stand fiecare vaca are boxa sa in care este contentionata in timpul efectuarii mulsului. De regula standurile de tip tandem, pana la capacitati de pana la 8 locuri, au posturi de muls pe ambele parti (2 x ) iar de la aceasta capacitate in sus, standurile sunt de tip rectangular (romboidale, trapezoidale).
Avantaje:
Accesul la ugerul vacilor este foarte usor;
Observarea animalelor in timpul mulsului este foarte buna iar identificarea vacilor cu probleme (bolnave, cu rani etc) este mult usurata;
Nu mai este nevoie ca vacile sa fie lotizate in grupe de productie;
Asigura spatiu suficient montarii altor echipamente si dispozitive in stand;Usor de modernizat in viitor;
Mulsul vacilor mai „dificile” nu constituie o problema in acest tip de stand;
Un stand de muls de tip tandem cu 6 locuri (2 x 3) este comparabil ca productivitate cu un stand de muls de tip „bradulet” cu 8 locuri (2 x 4).
Dezavantaje:
Investitia in constructia salii de muls si in echipamentul de muls este relativ mare;
Datorita prezentei a cate doua porti pentru fiecare boxa, peratorul-mulgator este mult mai ocupat cu actionarea portilor de acces si de iesire a animalelor;
Posibilitatile de defectare a sistemelor de actionare a portilor de acces si de iesire cresc datorita numarului relativ mare al acestora.
Standul de muls tip „carusel” (platforma rotativa)
Acest tip de stand este singurul tip la care efortul operatorului-mulgator este minim, nefiind necesara deplasarea lui de la o vaca la alta, in vederea pregatirii pentru muls (curatarea ugerului, masaj si atasarii unitatii de muls). Vacile sunt cele care se deplaseaza, o data cu platforma pe care stau, si trec prin dreptul operatorului. Apoi efectueaza o rotatie completa timp in care mulsul este finalizat.De regula in timpul mulsului in acest tip de stand, vacilor le sunt administrate concentrate. Intrarea cat si iesirea din stand a vacilor sunt complet automate.
Tipul de stand rotativ este disponibil in trei variante:
varianta „tandem”, cu boxe individuale pentru fiecare animal, cu dispunerea animalelor tangential la stand;
varianta „bradulet”, cu dispunerea animalelor inclinat fata de tangenta la cercul descris de catre platforma;
varianta „paralel”, cu dispunerea radiala a animalelor in stand, cu doua subvariante:dispunerea animalelor cu trenul posterior catre exteriorul platformei;dispunerea animalelor cu trenul posterior catre interiorul platformei;
Avantajele tipului de stand rotativ:
asigura o eficienta foarte ridicata, exprimata printr-un numar foarte mare de animale mulse in unitatea de timp;
efort redus depus de catre operatorul-mulgator;
nu necesita formarea grupelor in functie de productia de lapte fapt care usureaza organizarea mulsului (afluirea animalelor).Asigura o buna observare a animalelor, cu exceptia tipului de platforma rotativa de tip paralele, in care animalele sunt dispuse cu capul catre interiorul platformei.
Dezavantaje:
Numarul initial al platformei rotative nu poate fi marit ulterior;
Costurile cu achizitionarea unui astfel de stand de muls si cu intretinerea lui sunt relativ mari.
Capacitatile diferitelor tipuri de standuri de muls
In general, alegerea unui anume tip de stand de muls se bazeaza pe numarul de vaci care trebuie mulse cat si pe timpul alocat mulsului in fiecare zi. In fermele familiale, este folosit o singura persoana pentru mulsul vacilor, fermierii dorind sa finalizeze sesiunea de muls in cca 90-120 minute. In cazul fermelor mari, angajatii sunt organizati in schimburi de lucru, inclusiv operatorii-mulgatori.
Desigur ca numarul posturilor de muls este un factor hotarator in determinarea capacitatii unui stand de muls dar cresterea numarului de posturi de muls nu poate fi facuta la infinit. Automatizarea standului poate avea o influenta asupra numarul vacilor mulse/unitatea de timp dar numai in cazul standurilor relativ lungi, de la cca 9-10 metri in sus (2×6-2x16bradulet). De exemplu, in cazul unui stand de muls de tip bradulet cu 32 de posturi (2×16) adaugarea dispozitivelor de retragere automata a unitatilor de muls (DRAUm) va duce la o crestere a capacitatii standului cu cca 15%. Sistemul de evacuare a animalelor din stand are o importanta mare pentru cresterea capacitatii standului. Astfel, in cazul unui stand de muls de tip bradulet cu o lungime de peste 9 metri (peste 2×6), alegerea sistemului de evacuare rapida a animalelor din stand va duce la o crestere a capacitatii standului respectiv cu 10-15%. Nu trebuie uitat insa, ca in acest caz veti avea nevoie de mai mult timp pentru spalarea pardoselii (latimea salii creste cu cca 2,5 metri la mulsul pe doua parti).
De asemenea vacile noastre au si ele o influenta asupra capacitatii stanului de muls. O vaca „dificila”, care cedeaza laptele greu face ca folosirea standului sa fie mai indelungata si sa scada capacitatea acestuia (numarul de vaci mulse/ora).
Totodata timpul alocat pregatirii animalelor pentru muls (curatarea mameloanelor, aplicarea paharelor de muls, indepartarea paharelor de muls la finalul mulsului, dezinfectarea mameloanelor prin scufundarea/pulverizarea cu solutii protectoare) va influenta capacitatea standului nostru.
In cele din urma, capacitatea unui stand este influentata si de numarul operatiunilor care premerg mulsul, de indemanarea si constiinciozitatea operatorilor-mulgatori.De aceea este bine ca in cazul in care folositi operatori-mulgatori angajati sa ii instruiti si motivati corespunzator (bonus pentru fiecare litru de lapte care se incadreaza in anumiti parametri ceruti si platiti de catre procesator).
Ovidiu Badulescu
Ahis Consulting
Pentru alte informatii legate de acest subiect ma puteti contacta la telefon 0751.252.364 sau pe adresa de e-mail:
