Curtea de Conturi Europeana examineaza in prezent masurile exceptionale pe care UE le-a luat pentru a remedia perturbarile care au avut loc pe piata laptelui si a produselor lactate intre 2014 si 2017. Curtea evalueaza daca aceste masuri, care au costat aproximativ 740 de milioane de euro de la bugetul UE, au fost concepute in mod adecvat si daca au atenuat in mod corespunzator efectele perturbarilor pietei.
De asemenea, Curtea va verifica in ce masura Comisia Europeana si statele membre sunt, in prezent, mai bine pregatite pentru eventuale perturbari viitoare pe piata laptelui si a produselor lactate.
Productia de lapte este cel mai important sector agricol al UE ca valoare (58 de miliarde de euro in 2018) si reprezinta in prezent aproximativ 14 % din productia agricola. Pentru a impiedica scaderea preturilor pentru produsele lactate la niveluri nesustenabile, sunt instituite masuri – cunoscute sub denumirea de „plasa de siguranta” – pentru a elimina temporar unele surplusuri de pe piata. Aceste masuri includ achizitionarea si depozitarea publica si privata a excedentelor de unt si de lapte praf degresat.
In perioada 2014‑2015, preturile la producatorii de lapte din UE au scazut cu circa 10 centi per litru, ajungand la aproximativ 30 de centi. Comisia Europeana a considerat ca sectorul laptelui se confrunta cu perturbari pe piata din cauza unui dezechilibru la nivel mondial privind cererea si oferta, in care a jucat un rol si interdictia impusa de Rusia la importul de produse agricole si alimentare provenite din UE. Drept urmare, Comisia a luat masuri exceptionale pentru a veni in completarea „plasei de siguranta”. Aceste masuri erau menite sa furnizeze un ajutor temporar exceptional acelor crescatori de animale si producatori de lapte care erau cei mai afectati de perturbarile pietei. Statele membre aveau posibilitatea de a completa finantarea din partea UE cu finantare din bugetele lor nationale.
„Producatorii de lapte au fost grav afectati de o scadere semnificativa a veniturilor lor,” a declarat domnul Nikolaos Milionis, membrul Curtii de Conturi Europene care conduce auditul. „Curtea va analiza daca bugetul UE a fost cheltuit in mod adecvat pentru a-i ajuta pe acestia sa depaseasca criza cu care se confruntau si daca Comisia Eurpeana este pregatita pentru eventuale perturbari viitoare ale pietei.”
Curtea a publicat astazi o analiza preliminara de audit privind raspunsul UE la perturbarile de pe piata laptelui si a produselor lactate din perioada 2014‑2017. Analizele preliminare de audit furnizeaza informatii cu privire la o activitate de audit in curs si sunt menite sa serveasca drept sursa de informatii pentru cei interesati de politica sau de programele auditate.
Curtea va analiza politica adoptata de Comisie pentru acest sector si datele statelor membre in materie si va colecta informatii de la fermieri, de la organizatii profesionale si de la parti interesate din industria laptelui. De asemenea, Curtea va efectua vizite de audit in Franta, Italia, Irlanda si Finlanda pentru a examina modul in care masurile respective au fost puse in practica.
Se estimeaza ca raportul rezultat in urma auditului va fi publicat spre sfarsitul anului 2020.
Principalele tari producatoare de lapte de vaca sunt Germania, Franta, Regatul Unit, Tarile de Jos, Polonia si Italia. Doua treimi din cantitatea totala de lapte prelucrata de fermele de lapte sunt utilizate pentru productia de branzeturi si de unt.
Pana la 31 martie 2015, UE a aplicat un sistem de cote pentru lapte, prin care se urmarea plafonarea productiei globale de lapte din UE. Bugetul alocat de UE pentru plasa de siguranta a fost de 45,3 milioane de euro pentru perioada 2015‑2017.
Curtea de Conturi Europeana
