Potrivit unui aviz publicat astazi de Curtea de Conturi Europeana, reforma propusa a politicii agricole comune (PAC) pentru perioada de dupa 2020 nu se ridica la inaltimea ambitiilor declarate de UE privind o abordare mai ecologica si mai robusta bazata pe performanta. Curtea identifica o serie de alte probleme pe care le prezinta propunerea, in special in ceea ce priveste raspunderea de gestiune.
Atunci cand si-a publicat propunerea privind noua PAC de dupa 2020, Comisia Europeana a subliniat ca obiectivele in materie de mediu si de clima vor constitui o prioritate de prim ordin. Curtea recunoaste ca reforma propusa prevede instrumente pentru indeplinirea acestor obiective, dar acestea din urma nu sunt nici clar definite, nici nu sunt transpuse in tinte cuantificate. Prin urmare, este in continuare neclar cum ar putea fi evaluata sau masurata o politica agricola comuna mai ecologica. In plus, Curtea afirma ca estimarea Comisiei privind contributia PAC la obiectivele UE in domeniul schimbarilor climatice pare a fi nerealista.
Curtea remarca faptul ca multe dintre optiunile de politica propuse sunt foarte similare cu actuala PAC. In special, cea mai mare parte a bugetului va continua sa finanteze platile directe efectuate catre fermieri, pe baza unui anumit numar de hectare de teren detinute sau utilizate. Asa cum observa insa Curtea, acest instrument nu este adecvat pentru a raspunde multora dintre preocuparile legate de mediu si nici nu constituie modalitatea cea mai eficienta de a sprijini venituri fiabile.
Propunerea introduce o serie de modificari esentiale in modul in care politica ar urma sa fie pusa in practica. Se remarca o trecere de la un model axat pe conformitate la un accent pus pe performanta, lucru pe care Curtea il considera binevenit. In opinia acesteia insa, propunerea nu contine elementele necesare pentru un sistem eficace de masurare a performantei. Noua PAC ar trebui sa prevada mai multe stimulente pentru performanta si ar trebui sa dispuna de obiective care sa fie corelate in mod clar cu realizari, cu rezultate si cu impacturi.
O alta schimbare importanta consta in redefinirea eligibilitatii la finantare din partea UE in cazul platilor efectuate in cadrul PAC, dar, date fiind limitarile modelului propus, este posibil ca aceasta sa duca la slabirea cadrului de asigurare. Asa cum subliniaza Curtea, verificarile si auditurile vor scadea ca numar si vor fi mai putin eficace.
„Trecerea la o evaluare bazata pe performanta nu inseamna ca necesitatea de a controla legalitatea si regularitatea dispare”, a declarat Joao Figueiredo, membrul Curtii de Conturi Europene responsabil de acest aviz. „Ne exprimam temerea ca o dispozitie legala care prevede ca numai o foarte mica parte din cheltuieli trebuie sa fie efectuate in conformitate cu normele Uniunii ar putea priva de sens aceste norme si ar putea submina aplicarea dreptului UE”.
Curtea atrage, de asemenea, atentia asupra absentei unui sistem solid de control extern. Conform acestei propuneri, Comisia nu va primi nici statistici de control de la agentiile de plati, nici o asigurare de la organismele de certificare cu privire la platile efectuate catre diferitii fermieri. Curtea avertizeaza ca acest lucru ar duce la slabirea raspunderii de gestiune a Comisiei. De asemenea, aplicarea abordarii bazate pe un audit unic va deveni mai dificila, in special din cauza rolului redus al organismelor de certificare.
Curtea de Conturi Europeana
