Specii de ciuperci de padure din Romania

CategorIes:

By

·

3 – 5 minute
Specii de ciuperci de padure din Romania
Specii de ciuperci de padure din Romania

Ciupercile de padure apar in diferite forme si culori si poarta denumiri variate si sugestive. Cele mai intalnite specii comestibile de ciuperci pe care le intalnim in padurile din Romania sunt urmatoarele:

 

 

 

 

 

Amanita caesarea

Specii de ciuperci de padure - Amanita caesarea

Denumita popular si Burete domnesc, Roinita, Craita sau Ciuperca lui Cezar, este o specie de ciuperci comestibile care creste in microbiota spontana in Romania, dar si in alte regiuni ale Europei, cu precadere in zonele mai calde.

Acestea cresc in paduri de foioase sub stejari si mai rar in cele de conifere pe langa pini, dezvoltandu-se numai in locuri calde, in special pe soluri nisipoase si acide, din iunie pana in septembrie. Este una dintre cele mai apreciate specii, fiind considerata o ciuperca de calitate superioara, si o delicatesa chiar si in stare cruda. Buretele domnesc a fost considerat, ca princeps fungorum, o delicatesa la mesele festive ale Curtii Romane.

In stadiul de inceput al dezvoltarii, Craita este mult diferita fata de aspectul ei de la maturitate. De la forma ovoida, alba, aceasta ajunge la maturitate avand o forma concava, portocalie, ce atrage privirea de la distanta.

 

Amanita rubescens

Specii de ciuperci de padure - Amanita rubescens

Poarta denumirile populare de Plopenchi sau Cuc si este o ciuperca comuna ce creste pe teritoriul tarii noastre. Se poate gasi pe sol in paduri foioase si de conifere, cateodata chiar prin parcuri sau gradini, din iunie pana in octombrie.

Plopenchiul este o specie de ciuperci comestibile ce coabiteaza, formand micorize pe radacinile arborilor. Ciuperca este usor de recunoscut dupa culoarea roz, care se gaseste in partea de jos a piciorului. Palaria este de marime medie cu un diametru de aproximativ 5-15 cm, mai mult sau mai putin carnoasa si fixata central peste picior, de culoare galbui maronie si este acoperita de solzi. Carnea ciupercii este alba si devine roz atunci cand este taiata, rupta sau expusa la aer. Aceasta este o caracteristica-cheie pentru a fi diferentiata de alte specii de Amanita.

 

Leccinum aurantiacum

Specii de ciuperci de padure - Leccinum aurantiacum - hriba de plop

Face parte din familia Boletaceae si are denumirea de hriba de plop, palnioara de plop sau pitarca portocalie. Este unul dintre cei mai cautati bureti care cresc in tara noastra.

Palaria, la inceput semisferica, apoi convexa, cu margini regulate, masoara un diametru intre 6 si 20 cm, in functie de varsta ciupercii. Piciorul poate creste pana la 20 cm inaltime si o grosime de pana la 5 cm, de forma cilindrica si putin dilatata in partea superioara, albicios pana la alb – cenusiu, acoperit cu solzi bruni – cenusii dispusi in siruri longitudinale. Aceasta creste si se dezvolta in paduri de foioase in special sub plopi tremuratori, din iunie pana in octombrie.

 

Macrolepiota procera 

Specii de ciuperci de padure - Macrolepiota procera

Este o specie comestibila care creste pe sol si pe care o putem gasi pe pajisti, in paduri sau locuri cu iarba in timpul verii si toamnei. Este cunoscuta sub denumirile populare de burete serpesc, palaria sarpelui sau piciorul caprioarei.

Este o ciuperca mare, spectaculoasa, cu palaria de 10-30 cm diametru, ovoida la inceput apoi semisferica, intinsa, central mamelonata. Culoarea palariei variaza de la alb, la exemplarele tinere, pana la gri sau cenusiu, brun-inchis si este neteda in centru, acoperita in rest cu solzi bruni, dispusi concentric, iar pe margine cuticula prezinta franjuri.

 

Agrocybe cylindracea 

Buretele de plop - Agrocybe cylindracea

Buretele de plop. Pe scoarta si sub scoarta plopilor, cresc niste delicatese de ciuperci, comestibile. Ciuperca are palaria de 3-10 cm, convexa, dupa care se aplatizeaza, central adancita de culoare brun-cenusie, crem, ocracee. La margini este mai deschisa la culoare cu suprafata neteda, zbarcita avand cuticula adesea crapata.

Lamelele sunt adnate, dese, in tinerete albicioase, galbui-cenusii, dupa care devin tutunii. Piciorul este de 5-15 cm lungime, 0,5 – 1,5 cm grosime, cilindric sau putin subtiat la baza, de multe ori curbat, fasciculat, albicios, la varf cu un inel albicios, subtire atarnat in jos, pe care la maturitate sporii il coloreaza in brun, cu suprafata usor fibroasa. Carnea este in palarie elastica, albicioasa, iar in picior fibroasa, rezistenta, bruna la baza. Are un miros caracteristic si un gust placut. Valoarea alimentara este excelenta.

Apare incepand din aprilie si pana in noiembrie, in jurul arborilor cu lemn moale (salcii, plopi) sau pe cioatele acestora. Specii asemanatoare sunt ciuperca comestibila Agrocybe praecox si ciuperca necomestibila Hemipholiota populnea. 

ATENTIE! Unele specii de ciuperci sunt comestibile, altele sunt foarte toxice. Printre hribi, de exemplu, exista specii bune de mancat si altele otravitoare. Nu consumati ciuperci culese din natura decat daca sunteti siguri ca le-ati identificat corect, de preferat cu ajutorul unei persoane care cunoaste foarte bine ciupercile.

.

 
 
 


Related

Keeping you informed and entertained since 2021

Stay updated with our letter

We explore various aspects of modern life, offering valuable perspectives on the latest trends, and helpful tips.