Scăderea drastică a resurselor de cereale ale României în 2024 și perspectivele pentru 2025
Sectorul agricol românesc traversează o perioadă de turbulențe majore, marcată de o diminuare severă a stocurilor și a producției de cereale. Datele centralizate recent de Institutul Național de Statistică (INS) și organismele internaționale de profil conturează o imagine îngrijorătoare: anul 2024 a adus cea mai scăzută producție de cereale din ultimul deceniu, generând un deficit de resurse care pune presiune pe întreaga ramură agroalimentară.
Cifrele declinului: Un minus de milioane de tone
Conform raportărilor oficiale finalizate la sfârșitul anului 2025, resursele de cereale ale României au suferit o contracție masivă față de anii anteriori. Principalele coordonate ale acestei scăderi sunt:
- Producția totală în 2024: România a recoltat doar 17,87 milioane de tone de cereale, reprezentând o prăbușire de 14,7% față de anul 2023.
- Deficitul de resurse: Analiza evoluției disponibilităților arată un minus net de aproximativ 6,38 milioane de tone în bilanțul cerealier național pentru ciclul 2024.
- Cultura porumbului: A fost cea mai grav afectată, producția prăbușindu-se la 5,99 milioane de tone, comparativ cu cele 8,5 milioane de tone obținute în anul precedent (o scădere de peste 30%).
- Grâul și plantele oleaginoase: Recolta de grâu a stagnat la 9,29 milioane de tone, în timp ce producția de floarea-soarelui a scăzut cu 34%, atingând un prag critic de 1,49 milioane de tone.
Cauze structurale: Seceta și costurile de producție
Această diminuare drastică nu este un accident conjunctural, ci rezultatul unei suprapuneri de factori climatici și economici:
- Seceta pedologică severă: Deficitul de apă din sol, în special în regiunile sudice și estice, a compromis culturile de primăvară (porumb și floarea-soarelui) în proporții de până la 80-90% în anumite areale.
- Scăderea randamentului: Producția medie la hectar a scăzut pe fondul lipsei sistemelor de irigații funcționale (doar aproximativ 1,6 milioane de hectare sunt pregătite pentru irigații dintr-un total de 9,7 milioane de hectare arabile).
- Presiunea costurilor: Creșterea prețurilor la îngrășăminte și energie a forțat mulți fermieri să reducă tehnologia aplicată, fapt ce a dus la o vulnerabilitate sporită a plantelor în fața stresului termic.
Paradoxul exporturilor: Lider în UE cu volume reduse
Deși resursele interne au scăzut, România a reușit să se mențină pe prima poziție în Uniunea Europeană la exportul de grâu în anul comercial 2024/2025 (peste 5,4 milioane de tone). Totuși, acest lucru a fost posibil prin reducerea stocurilor de rezervă și a consumului intern, și nu printr-un excedent de producție. Exporturile au fost, de fapt, cu un milion de tone mai mici față de sezonul anterior, reflectând penuria de marfă din piață.
Perspective pentru 2025
Primele date pentru recolta de toamnă din 2025 oferă o notă de optimism moderat pentru culturile de paioase (grâu și orz), unde s-au raportat producții record de peste 19 milioane de tone (cumulat cu rapița). Cu toate acestea, problema resurselor de porumb rămâne deschisă, deoarece 2025 este considerat al treilea an consecutiv cu episoade de secetă severă, ceea ce menține riscul ca România să rămână cu un deficit de cereale furajere necesare sectorului zootehnic.
